Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România, mare exportatoare de produse ecologice

România, mare exportatoare de produse ecologice

Un articol de: Oana Nistor - 05 Aprilie 2008

▲ Deşi doar pe un procent din suprafaţa totală agricolă a României se cultivă ecologic, ţara noastră se numără printre primii 20 de exportatori de produse ecologice la nivel mondial ▲ Sprijinul intens anunţat atât de autorităţile centrale, cât şi cele comunitare pentru acest sector agricol este cu atât mai important cu cât sunt atinse mai multe obiective: o hrană mai sănătoasă, dar şi un mediu nepoluant ▲ La nivel mondial, Australia este cea mai mare cultivatoare de produse ecologice, în timp ce, în Uniunea Europeană, Italia are cel mai mare număr de ferme ecologice ▲

Agricultura organică, bio sau ecologică, aduce un echilibru între om şi mediul înconjurător. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului, în respect faţă de natură şi legile ei. Agricultura ecologică contribuie la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi are o contribuţie majoră la sporirea interesului pentru spaţiul rural. În practica agriculturii ecologice nu se utilizează fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor. Se subînţelege astfel că şi organismele modificate genetic şi derivatele lor sunt interzise în agricultura ecologică. Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică se face prin respectarea unei perioade de conversie, care, în producţia vegetală, are o durată de 2 ani pentru culturile anuale şi 3 ani pentru culturile perene. Astfel, asupra solului pe care urmează să fie practicată agricultura ecologică nu se mai intervine, un anumit timp, cu nici un fel substanţă amintită mai sus. Agricultura organică presupune şi o serie de dezavantaje, randamentul producţiei este, în medie, cu 20% mai mic decât cel din agricultura clasică. Un studiu al unor cercetători de la Manchester Business School relevă că producţia unor alimente, precum laptele, roşiile sau carnea de pui, poate fi mai poluantă decât metodele agriculturii intensive, din cauza consumului de energie ridicat şi a extinderii suprafeţei agricole folosite.

Italia, cea mai eco ţară din UE

„Lumea agriculturii organice, statistici şi trenduri“, ediţia 2007, a dat publicităţii un raport potrivit căruia Australia se situează, cu 11,8 milioane de hectare, pe primul loc în ceea ce priveşte întinderea suprafaţelor cultivate ecologic. Urmează Europa, cu 6,9 milioane ha, America Latină, cu 5,8 milioane ha. La nivelul UE, agricultura ecologică reprezintă 3,7% din totalul suprafeţei agricole, cu toate că, între 1993 şi 1998, s-a înregistrat o creştere de 25%.

Italia este ţara europeană cu cele mai extinse suprafeţe cultivate ecologic, având peste 1 milion de hectare, 20% din totalul UE. Urmează Germania, Spania, Marea Britanie şi Franţa. Raportul mai arată că Italia are cel mai mare număr de ferme ecologice, 31% din total UE, fiind urmată de Austria, Spania şi Germania. În România, suprafaţa cultivată ecologic reprezenta, în 2007, mai puţin de 1% din suprafaţa totală agricolă, însă îmbucurător este faptul că procentul este în continuă creştere. Deşi agricultura organică este la început în România, ţara noastră se numără printre primii 20 de exportatori de produse ecologice la nivel mondial.

Se exportă nuci, fructe de pădure, ciuperci şi cereale. Exportul de produse ecologice a crescut de la 600 de tone în 2000, la 7.200 de tone în 2006. Tot în ţara noastră, consumul de produse ecologice se află sub consumul europenilor. Alimentele ce pot fi etichetate drept organice trebuie să fie cultivate în sol netratat cu substanţe sau îngrăşământ chimic de cel puţin trei ani şi să conţină cel puţin 70% ingrediente organice. Aceste alimente pot fi tratate şi cu pesticide, dar concentraţia acestora nu trebuie să depăşească pragul de 5%.

Pe eticheta unui produs ecologic sunt obligatorii anumite menţiuni: numele şi adresa producătorului sau prelucrătorului; denumirea produsului, inclusiv metoda de producţie ecologică utilizată; numele şi marca organismului de inspecţie şi certificare.