România, membru cu drepturi depline al CERN

La Geneva a avut loc, ieri, ceremonia de ridicare a drapelului României la CERN - Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară, cel mai important centru de cercetare la nivel mondial în domeniul fizicii particulelor. Calitatea de membru al CERN reprezintă un pas esenţial pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice din ţara noastră, după cum apreciază autorităţile române.

La evenimentul desfăşurat în oraşul elveţian Geneva a participat şeful statului, Klaus Iohannis, însoţit de o delegaţie de cercetători români, care colaborează cu CERN, precum şi de doi olimpici naţionali la fizică. De asemenea, a participat și ministrul educaţiei, Mircea Dumitru, dar şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetări Ştiinţifice, Mihai Dima. România a obţinut calitatea de membru cu drepturi depline al CERN în data de 17 iulie 2016, devenind, astfel, al 22-lea stat membru al organizaţiei. La momentul respectiv, Ministerul Afacerilor Externe ­sublinia că obţinerea statutului de membru al CERN reprezintă „un pas esenţial pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice în România”, acest lucru contribuind „într-o manieră semnificativă la stimularea şi întărirea participării instituţiilor de cercetare din România la marile experimente şi programe ştiinţifice derulate de CERN, în vederea creşterii capacităţii de cercetare şi a vizibilităţii ştiinţifice naţionale în domeniu”.

Calitatea de stat membru cu drepturi depline al CERN implică o serie de obligaţii şi drepturi, printre care dreptul de a decide prin vot, în cadrul Consiliului organizației, derularea experimentelor şi dezvoltarea centrului, accesul la programele ştiinţifice şi tehnice, dreptul de a beneficia de programe de pregătire profesională, dreptul de a ocupa poziţii în administraţia centrului şi dreptul firmelor româneşti de a participa la licitaţiile privind furnizarea de echipamente şi servicii.

Procesul de aderare a României la CERN a început în 2008, însă cooperarea dintre România şi comunitatea ştiinţifică a centrului are o istorie de un sfert de secol. Potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în acest moment, România participă la opt experimente, în cadrul a patru facilităţi CERN, prin două instituţii coordonatoare de proiect (Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”/IFIN-HH şi Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei), dar și prin alte șapte instituţii partenere, în cadrul a nouă proiecte.

În programele CERN lucrează aproape 100 de specialişti români, activitatea lor fiind extrem de apreciată.

Organizaţia europeană de cercetare ştiinţifică operează cel mai mare laborator din lume pentru cercetarea particulelor elementare, situat la câţiva kilometri nord-vest de Geneva, la graniţa dintre Elveţia şi Franţa, şi realizează numeroase experimente, la care lucrează aproximativ jumătate din comunitatea mondială a oamenilor de ştiinţă specializaţi în fizica particulelor.

Cea mai mare descoperire din istoria CERN a fost Bosonul Higgs - supranumit și „particula lui Dumnezeu”, a cărui observare a fost anunţată în iulie 2012. CERN mai este cunoscut şi pentru o altă descoperire, care a schimbat lumea, World Wide Web (www), inventat în 1989 de cercetătorii de aici care aveau nevoie de o platformă de comunicare internaţională.

Fondată în 1954, organizaţia are în prezent 22 de state membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Regatul Unit al Marii Britanii, Slovacia, Suedia, Ungaria şi Israel - unica ţară non-europeană, Cipru și Serbia, state membre asociate. SUA, Federația Rusă, India, Japonia, JINR (Joint Institute for Nuclear Research, Rusia), UNESCO şi UE au statut de observator.