Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România nu va acorda moldovenilor cetăţenie „în masă“

România nu va acorda moldovenilor cetăţenie „în masă“

Data: 29 Aprilie 2009

▲ Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat că România nu va asigura paşapoarte, direct, pentru sute de mii de cetăţeni moldoveni şi că primele decizii de acordare a cetăţeniei se vor lua, conform procedurii, după cinci-şase luni ▲

România a asigurat autorităţile europene că nu va acorda basarabenilor cetăţenia română „în masă“, dar că se va recurge la o evaluare individuală, fiind vorba de redobândirea cetăţeniei, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu. Ministrul a participat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE), desfăşurată la Luxemburg. „Noi am transmis încă de săptămâna trecută (Comisiei Europene - n.r.) clarificările tehnice în ceea ce priveşte această lege. În mod eronat, s-au preluat o serie de informaţii în legătură cu numărul de aplicanţi, cei care cer cetăţenia. Am spus că această lege se referă la redobândirea cetăţeniei, nefiind vorba de asigurarea cetăţeniei la nivel de masă, ci pe o evaluare individuală şi înlocuirea interviului din mecanismul de aplicare. În rest, legea, pe de o parte, este similară cu actul normativ anterior, care a fost deja evaluat de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, jumătate dintre statele membre ale UE au legi privind asigurarea cetăţeniei ca mod de reparaţie istorică absolut similare“, a afirmat Cristian Diaconescu, subliniind că, din acest punct de vedere, „nu se poate pune problema unei diferenţieri sub aspect european“.

Ministrul Afacerilor Externe a subliniat că România nu va asigura paşapoarte, direct, pentru sute de mii de oameni, şi că primele decizii de acordare a cetăţeniei se vor lua, conform procedurii, după cinci-şase luni.

R. Moldova a fost invitată la Parteneriatul Estic

Ministrul Diaconescu a afirmat că problema vizelor, devenite obligatorii pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Republica Moldova, nu a fost abordată la reuniunea CAGRE de la Luxemburg.

Şeful diplomaţiei române a afirmat că la reuniune a fost reliefată necesitatea de a aduce R. Moldova la masa negocierilor în cadrul Parteneriatului Estic şi de a încuraja aspiraţiile poporului pentru integrarea europeană, asigurând însă autorităţile de la Chişinău că apropierea de UE este în directă legătură cu modul în care îşi îndeplinesc standardele europene, între care şi relaţiile de bună vecinătate.

Poziţia Uniunii Europene, implicit a României, este de a susţine proiectele şi viziunea europeană concretizate în aşa-numitul Parteneriat Estic, ofertă făcută statelor din vecinătatea estică a UE, inclusiv Republicii Moldova, în perspectiva asocierii şi, ulterior, integrării în UE, a precizat ministrul Afacerilor Externe.

Parteneriat Estic între UE şi şase state extracomunitare

Uniunea Europeană a adoptat o declaraţie în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la situaţia din Republica Moldova, în timpul reuniunii miniştrilor europeni de Externe din Luxemburg, relatează postul Radio Free Europe/Radio Liberty.

În această declaraţie, UE afirmă că are „temeri serioase“ cu privire la situaţia din această ţară, iar ministrul ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, a declarat că Republica Moldova „constituie o provocare“ pentru blocul european.

Schwarzenberg, care a prezidat reuniunea, a declarat că UE este hotărâtă să continue iniţiativa Parteneriatului Estic, menit să consolideze relaţiile dintre blocul european şi şase ţări din estul Europei.

„Considerăm că transmiterea unui mesaj celor şase state partenere - Ucraina, Belarus, R. Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan - este foarte importantă, în lumina noilor evoluţii în regiune“, a precizat Schwarzenberg.

Presa rusă vorbeşte de un „şantaj“ al României la adresa Chişinăului

În pofida faptului că, la reuniunea lunară a Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) de la Luxemburg, România şi-a reiterat în mod clar sprijinul pentru aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, presa rusă vorbeşte despre „un şantaj“ pe care Bucureştiul l-ar practica la adresa Chişinăului pe marginea includerii republicii în Parteneriatul Estic, ce va fi lansat pe data de 7 mai, la Praga. „Degradarea relaţiilor moldo-române este demonstrată în mod elocvent de ameninţarea ministrului român al Afacerilor externe, Cristian Diaconescu, de a bloca includerea Republicii Moldova în Parteneriatul Estic“, scrie cotidianul rus „Strana“.

Potrivit lui Jarihin, ajutorul financiar obţinut în cadrul Parteneriatului Estic are un caracter strict simbolic şi nu depăşeşte 600 de milioane de euro, acordate în decurs de 4 ani tuturor celor 6 ţări participante. În afară de aceasta, programul nu ar oferi participanţilor un regim economic preferenţial în comerţul cu ţările din Uniunea Europeană (UE), subsliniază analistul rus.