Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
România nu va avea inflație galopantă
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că nu va fi inflație galopantă, de peste 10%, în România, în ciuda percepției existente că se duce cursul spre 5 lei pentru un euro. Mai mult, conform datelor pe care Banca Naţională le are din piaţă, inflația în luna iunie ar putea să coboare sub 4%.
Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României a hotărât joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
CA a mai decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an.
Banca centrală notează, totodată, că rata anuală a inflaţiei IPC a rămas constantă în luna mai, la nivelul de 4,10%, de la 4,11% în luna aprilie, deasupra intervalului de variaţie al ţintei şi uşor peste nivelul prognozat, în condiţiile în care temperarea creşterii în termeni anuali a preţurilor combustibililor şi produselor din tutun a fost compensată integral de accelerarea inflaţiei de bază.
Într-o conferință de presă care a urmat anunțului BNR privind menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an, guvernatorul Mugur Isărescu și-a arătat optimismul privind evoluția inflației și a declarat că, pe baza datelor pe care banca centrală le are din piață, este posibil ca inflaţia în luna iunie să coboare sub 4%.
„Inflaţie galopantă nu va fi în România, pentru că suntem şi noi aici. Această declaraţie este mai mult decât un angajament, este o subliniere că ţara are bancă centrală. Însă, într-un mediu tumultuos, discuţiile pot să alunece în direcţia aceasta. Dar, încă o dată, banca centrală îşi face datoria în România şi nu vom avea inflaţie galopantă câtuşi de puţin. După câte vedeţi, noi discutăm de jumătăţi de procent. Maxim un procent a fost peste marginea de sus a ţintei noastre. Iar acum, dacă ar fi să spun ceva conform nu percepţiei, ci datelor pe care le avem noi din piaţă, s-ar putea să aveţi peste o săptămână o surpriză plăcută, adică inflaţia în luna iunie să coboare sub 4%. Şi atunci aproape că discuţiile acestea se vor mai calma”, a afirmat Mugur Isărescu, întrebat de jurnalişti dacă vom avea inflaţie galopantă.
Inflaţia galopantă presupune o creştere de peste 10%.
Guvernatorul BNR a repetat faptul că există în România problema consumului în exces, care se duce în deficitul de cont curent, adică se importă mai mult.
„S-a stimulat prea mult consumul. Am spus acest lucru de repetate ori în ultimii doi ani. (...) Există o diferenţă între percepţie şi realitate, şi percepţia este că se duce cursul spre 5 lei pentru un euro şi el tinde să coboare spre 4,7 lei, pentru că avem intrări majore de capital”, a subliniat guvernatorul BNR, citat de Agerpres.
Referindu-se la indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) care a înlocuit ROBOR, Isărescu a spus că acesta nu este corelat cu perspectiva de inflaţie și că există riscul să stimuleze creditarea mai mult decât trebuie.
„Cei de la politică monetară de la noi, ca să dau vina pe ei, că aici e o discuţie lungă, spun «domnule, priveşte prea mult în spate, nu înainte» şi nu este corelat cu perspectiva de inflaţie, care deocamdată se uită. Ea, perspectiva, se uită. Se plimbă în jurul a 4% şi indicele este în spate. Deci ROBOR-ul era mai apropiat de perspectivă. Deci există un risc. Cam atât... Poate să stimuleze creditarea mai mult decât trebuie. S-ar putea. Am trecut-o la riscuri”, a afirmat Mugur Isărescu, întrebat despre felul în care noul indice IRCC poate influenţa inflaţia.
El a precizat că intervenţia BNR pe Ordonanţa 114 a fost una de „avarie” şi a subliniat că „niciodată nu am spus că ce a ieşit este ce am fi dorit”.
Întrebat dacă BNR este consultată cu privire la o schimbare a modului în care este reglementat IRCC sau dacă se renunţă la el, guvernatorul BNR a menţionat că relaţia cu Guvernul şi cu Ministerul Finanţelor Publice la nivel înalt este „mult îmbunătăţită faţă de începutul anului, când era greu de descris”.