România nu va fi ocolită de criza alimentară

"Mâncarea este noul petrol, iar pământul este noul aur", spune Lester Brown, unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători în domeniul problematicii globale.

Săptămâna trecută, la Târgul de carte Gaudeamus a fost lansat pe piaţa românească volumul "Planeta plină, farfuriile goale - Noua geopolitică a deficitului de hrană", al autorului american Lester Brown, un volum-manifest ce va vedea lumina tiparului în peste 35 de limbi. Lester Brown este preşedintele organizaţiei Earth Politcy Institute, instituţie de cercetare ştiinţifică din Washington D.C., fiind totodată unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători în domeniul problematicii globale, al dezvoltării durabile şi al protecţiei factorilor de mediu. În 2010, cu ocazia vizitei la Bucureşti, Academia Română a decis să-i acorde titlul de membru de onoare, iar Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Silvice - titlul de doctor honoris causa.

Rezervele mondiale de cereale au scăzut cu o treime

În subtitlul volumului - "Noua geopolitică a deficitului de rană", autorul evidenţiază problema acută a celor mai slab dezvoltate ţări, care cunosc o creştere demografică susţinută şi pentru care asigurarea hranei devine una dintre cele mai acute probleme ale contemporaneităţii. Enunţând încă de la începutul lucrării că "hrana este veriga slabă a lumii contemporane", Lester Brown porneşte de la constatarea că, în ultimul deceniu, rezervele mondiale de cereale au scăzut cu o treime, iar preţurile mondiale ale alimentelor au crescut de peste două ori, declanşând "o goană planetară după teren agricol şi inaugurând o nouă geopolitică a hranei".

Cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani

În contextul semnalelor îngrijorătoare date de specialişti, o analiză publicată de Agenţia Reuters arată că, la nivel mondial, avem de-a face şi cu cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani în SUA, în Asia şi în ţările din jurul Mării Negre, fenomen care a dus la creşterea preţurilor la porumb, grâu şi soia.

În Rusia, 5,5 milioane de hectare sunt afectate de secetă, provocând sectorului agricol pierderi de peste 1 miliard de dolari, a anunţat ministrul rus al agriculturii, Nikolai Fiodorov. Suprafaţa agricolă distrusă de secetă reprezintă peste 7% din totalul terenurilor arabile ale Rusiei, iar regiunile cele mai afectate sunt cele din sud şi din bazinul fluviului Volga, tradiţionalul grânar al ţării. Din această cauză este de aşteptat ca exporturile de grâu ale Rusiei să fie doar la jumătate din cele de anul trecut.

Un anotimp mai puţin ploios decât era aşteptat pe subcontinentul indian i-a determinat pe analiştii FAO să coboare cu 7,8 milioane tone estimările iniţiale privind producţia mondială de orez, al doilea sortiment de cereale cultivat la nivel mondial şi principalul în regiunile tropicale.

China, la rândul ei, este afectată de secetă, dar Guvernul de la Beijing se fereşte să dea publicităţii cifre. Brazilia, pe de altă parte, a avut prea multe ploi, o veste proastă pentru agricultorii care cultivă trestie de zahăr.

Şi în Uniunea Europeană, Centrul de Analiză şi Strategie Grains şi-a redus previziunile în ceea ce priveşte recolta de porumb cu peste 7 milioane de tone, ceea ce înseamnă o scădere cu 13% faţă de anul 2011. "Cele mai recente previziuni privind culturile sugerează că ar trebui să ne temem de ce e mai rău", avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite. Ce înseamnă "ce e mai rău" nu spun reprezentanţii ONU, dar cifrele vorbesc de la sine: preţul alimentelor a crescut, per total, cu 6% în luna iulie; la porumb creşterea a fost de 23%, iar la grâu de 19% şi lucrurile nu se vor opri aici.

Ne numim "grânarul Europei", dar importăm mari cantităţi de cereale

Semnalul dat de Lester Brown nu ocoleşte nici agricultura românească, specialiştii apreciind că fărâmiţarea fostelor cooperative agricole şi paragina în care zac milioane de hectare de teren bun pentru agricultură reprezintă o catastrofă la care se adaugă sărăcirea satului românesc. "România a rămas constant un importator de produse alimentare. Numai în 2010 am importat produse alimentare de aproape 4 miliarde de euro", a declarat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor, Mihai Ionescu. Potrivit statisticilor, cele mai multe cereale le importăm din Rusia, Ucraina, Bulgaria; fructe, din Italia, Grecia sau Turcia; legume, din Olanda, Bulgaria şi Turcia; carne de porc, din Ungaria, Danemarca sau Germania; lactate, din Polonia, Ungaria, Germania.

"Cât de mult ne va costa dacă eşuăm?"

În cartea-manifest a lansării Earth Politcy Institute, Lester Brown vorbeşte despre "Crearea unei economii pentru planeta noastră", motivându-şi demersul prin următoarele constatări: "La intrarea în secolul al XXI-lea, economia noastră distruge treptat sistemele sale de suport, consumându-şi mijloacele fixe ale capitalului natural. Cererile economiei în dezvoltare, aşa cum este ea acum structurată, depăşesc producţia naturală durabilă a ecosistemelor", "Transformarea economiei noastre distructive de mediu într-una care poate susţine progresul depinde de o revoluţie, ca aceea generată de Copernic, în mentalitatea noastră economică, de recunoaştere a faptului că economia este parte a ecosistemului planetar şi că ea poate asigura progresul doar dacă va fi restructurată astfel încât să devină compatibilă cu el". "Problema nu este cât de mult va costa realizarea acestei transformări, ci cât de mult ne va costa dacă eşuăm în a o rezolva", concluzionează Lester Brown.