Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială România, parte a strategiei regiunii dunărene

România, parte a strategiei regiunii dunărene

Un articol de: Oana Nistor - 05 Feb, 2010

Conferinţa de la Ulm (Germania), desfăşurată săptămâna aceasta, a deschis procesul de consultare publică lansat de Comisia Europeană pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării, la care toate statele riverane sunt invitate să participe. În cadrul procesului de consultare, CE va organiza în aceste ţări o serie de conferinţe tematice cu factorii interesaţi, respectiv autorităţi ale administraţiei publice naţionale, regionale, locale, dar şi reprezentanţi ai mediului privat z Strategia de dezvoltare va fi aplicată din 2011, potrivit Ministerului român al Mediului.

În perioada 1-2 februarie, în oraşul german Ulm (Baden-Württemberg), s-au desfăşurat o serie de consultări menite să dea formă planurilor Comisiei pentru o strategie europeană pentru regiunea Dunării. „Este indispensabil să profităm din plin de potenţialul de dezvoltare al regiunii Dunării pentru a face faţă provocărilor comune. Experienţa dobândită de Comisie în cadrul elaborării strategiei pentru Marea Baltică în 2009 ne este foarte utilă în această privinţă. Punerea în aplicare a unei strategii europene globale pentru regiunea Dunării va contribui la consolidarea integrării şi la depăşirea diviziunilor din trecut, a disparităţilor economice şi sociale, precum şi a deficienţelor de infrastructură“, a susţinut Pawel Samecki, comisar european pentru politică regională.

Strategie „macro-regională“ cu 95 miliarde de euro

Regiunea Dunării cuprinde 14 ţări, din Germania la vest până în Ucraina la est: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Republica Slovacă, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina.

Regiunea Dunării dispune de un imens potenţial economic, de mediu şi social. Ţările participante îşi unesc forţele pentru a beneficia de numeroasele atuuri ale regiunii, dar şi pentru a aborda probleme urgente, nu în ultimul rând necesitatea de a îmbunătăţi reţelele de transport şi cele energetice şi de a reduce riscul inundaţiilor. Având în vedere faptul că multe dintre provocările cu care se confruntă regiunea sunt complexe şi interconectate, cooperarea prin intermediul unui cadru integrat şi coerent va duce la o coordonare mai eficientă şi la obţinerea unor rezultate mai bune.

Strategia se va baza pe o abordare „macro-regională“ - o nouă metodă de lucru a UE, aplicată pentru prima oară în cadrul strategiei pentru regiunea Mării Baltice. Aceasta nu implică noi legi sau instituţii, ci mai degrabă consolidează legăturile între diferite politici şi coordonează eforturile unei game largi de părţi interesate.

Deşi strategia nu prevede finanţare suplimentară, regiunea beneficiază deja de o finanţare considerabilă prin intermediul unei serii de programe ale UE, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Obiectivul este de a fructifica într-o mai mare măsură sprijinul disponibil - nu mai puţin de 95 miliarde de euro fiind alocate în cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european) între 2007 şi 2012 - şi de a arăta modul în care cooperarea macroregională poate contribui la rezolvarea problemelor locale.

Avantajele României: relansare economică a judeţelor din bazinul Dunării

Conferinţa de la Ulm marchează începutul unei serii de conferinţe şi dezbateri care vor permite părţilor interesate să îşi exprime opiniile şi ideile. Procesul va continua până la începutul verii prin organizarea unor noi evenimente, planificate pentru Ungaria la sfârşitul lunii februarie, pentru Austria şi Slovacia în aprilie, pentru Bulgaria în mai şi pentru România în iunie, precum şi a unei consultări publice. Comisia va propune un plan de acţiune şi un sistem de guvernanţă până în decembrie 2010, care ar trebui examinate şi aprobate de statele membre la începutul anului 2011.

Pentru România, Strategia UE pentru regiunea Dunării va reprezenta asumarea rolului de promotor şi iniţiator al unui nou format de cooperare care va contribui la susţinerea angajamentelor externe în plan regional, va permite relansarea economică a judeţelor din bazinul Dunării şi crearea de noi locuri de muncă, potrivit Ministerului român al Mediului.

Priorităţile României la Dunăre sunt legate de reconcilierea politicilor şi strategiilor definite pentru sectoare care ar putea antrena investiţii durabile şi care ar eficientiza navigaţia pe Dunăre: protecţia mediului, navigabilitatea şi dezvoltarea economică. În acest sens, utilizarea sistemelor inovative şi a tehnologiilor verzi ar putea reprezenta o alternativă la soluţiile actuale de transport, fără ca biodiversitatea şi ecosistemele de-a lungul Dunării să fie afectate. „O strategie europeană pentru regiunea Dunării aduce pentru România în primul rând îmbunătăţirea canalului navigabil, dezvoltarea porturilor la Dunăre, noi locuri de muncă şi creştere economică la nivel naţional“, a declarat, pentru Agerpres, eurodeputata Ramona Mănescu.

Într-un proiect de rezoluţie al Parlamentului European, supus ieri votului în plen, se cere Comisiei să găsească proiecte prin care să implice în această strategie şi statele care nu sunt membre ale UE.