România plăteşte printre cele mai mari preţuri la gaze

În Ungaria, Polonia şi România, preţurile pentru gazele ruseşti, în conformitate cu formula europeană, ar putea ajunge, în 2008, la valori de 280-300, 340-350 şi respectiv 350-370 de dolari pentru o mie de metri cubi, se arată într-un articol din „Nezavisimaya Gazeta“ publicat în decembrie 2007. În ansamblu, preţul mediu al gazelor ruseşti pentru ţările UE şi Ţările Baltice, în primul trimestru al anului 2008, ar putea fi de 330-350 de dolari, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, citată de „Nezavisimaya Gazeta“. Pentru Letonia, Lituania şi Estonia, potrivit formulei europene, preţul pentru gaze, în 2008, va fi de 295 de dolari pentru o mie de metri cubi. Situaţia diferă în ceea ce priveşte gazul livrat de Gazprom ţărilor din fosta URSS. Pentru Georgia, preţul gazelor va fi de 270-280 de dolari pentru o mie de metri cubi. În acelaşi timp, pentru ţările care au acceptat trecerea infrastructurii energetice sub controlul Gazprom (s-au conformat ca rezultat al conflictului cu Rusia privind majorarea preţului pentru gaze), preţurile pentru gaze sunt mai mici: de la 110 şi 119 dolari pentru o mie de metri cubi pentru Armenia, respectiv Belarus, până la 190, pentru Republica Moldova. Excepţie de la formula europeană face Ucraina, de care depinde circa 75% din gazele ruseşti tranzitate în Europa. Din cauza monopolului de tranzit, Kievul aplică, în relaţia cu Gazprom, formula „turkmenă“ şi nu pe cea „europeană“, care se bazează pe preţul cel mai mic al gazelor tukmene din CSI. Tensiunile ruso-ucrainene privind preţul gazului au generat deja mai multe crize între cele două ţări şi o suspendare de scurtă durată a livrărilor către Europa, în ianuarie 2006, în condiţiile în care 80% din gazul rusesc destinat UE tranzitează Ucraina. „În afară de preţurile europene unitare, Gazprom acordă facilităţi pentru ţările care permit accesul companiei ruse în infrastructura lor energetică şi preţuri reduse pentru Belarus şi Armenia, menţinând acest principiu“, subliniază directorul Institutului de Energie Naţională, Serghey Pravosudov.