Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială România poate restricţiona vânzările de terenuri agricole

România poate restricţiona vânzările de terenuri agricole

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 17 Oct, 2017

Statele Uniunii Europene (UE), inclusiv România, au primit de la Comisia Euro­peană (CE) dreptul de a restricţiona vânzările de terenuri agricole către inves­titori străini. Cele mai recente statistici arată că firmele cu capital extern deţin 40% din suprafaţa arabilă a ţării noastre, adică aproximativ 5,3 milioane de hectare.

Specialiștii CE au publicat un ghid menit să ajute statele membre să-şi protejeze terenurile agricole de ameninţări, cum ar fi speculaţii excesive ale preţurilor şi concentrarea proprietăţii. Potrivit acestui ghid, publicat săptămâna trecută, statele din Uniune au dreptul să restricţioneze vânzările de terenuri agricole pentru a prezerva comunităţile agricole şi pentru a promova o agricultură sustenabilă, dar cu condiţia respectării reglementărilor UE, în special cele legate de mişcarea liberă a capitalului.

După ce, în 2015, CE a lansat proceduri de infringement împotriva statelor membre care au discriminat investitorii din alte țări UE şi au creat restricţii disproporţionate la investiţiile transfrontaliere, în ghidul recent publicat, oficialii CE au venit cu precizări referitoare la ce pot face statele membre pentru a reglementa vânzarea terenurilor agricole, pe baza jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie (CEJ).

Astfel, CE clarifică faptul că țările membre au competenţa de a decide măsurile de control al vânzărilor de terenuri agricole, iar restricţiile care sunt acceptate sunt de tipul: au întâietate autorizaţiile de la autorităţile naţionale pentru achiziţionarea terenului, limitări ale mărimii terenului care va fi achiziţionat, drepturi de preempţiune care dau întâietate anumitor categorii de cumpărători înainte ca terenurile să fie vândute altora. În rândul cumpărătorilor care beneficiază de aceste drepturi, pot fi incluşi arendaşii, vecinii, co-proprietarii şi statul.

Totuşi, legislaţia UE nu permite restricţii discriminatoare, cum ar fi cerinţele generale de rezidenţă ca o precondiţie pentru achiziţionarea terenului.

Restricţiile disproporţionate asupra investiţiilor transfrontaliere sunt de asemenea ilegale. Pe baza jurisprudenţei, în special este disproporţionat să interzici companiilor să cumpere teren şi să ceri calificări în domeniul agricol ca o precondiţie pentru achiziţionarea terenului.

O altă decizie a CE de săptămâna trecută se referă la includerea a cinci state, printre care şi România, pe lista celor care pot creşte suma plătită în avans fermierilor afectaţi de condiţiile climatice dificile din prima jumătate a acestui an.

În urma acestei decizii, fermieri din 15 state membre sunt acum eligibili pentru a primi în avans plăţi mai mari.

Diferitele condiţiile climatice dificile, de la secetă la ploi puternice, pe care au trebuit să le înfrunte anul acesta, i-au pus pe fermieri în faţa unor dificultăţi financiare. Permiterea creşterii nivelului plăţilor efectuate în avans de autorităţile naţionale către fermieri, conform politicii agricole comune, are ca scop ameliorarea problemelor care ţin de fluxul de numerar.

Acordul acoperă plăţile directe către fermieri şi anumite plăţi pentru dezvoltarea rurală, care sunt de regulă efectuate de statele membre în perioada 1 decembrie - 30 iunie. Până acum, statele membre puteau alege să efectueze în avans, începând cu 16 octombrie, în fiecare an, până la 50% din totalul plăţilor directe, respectiv 75% din cele destinate dezvoltării rurale. Decizia Comisiei le permite statelor afectate de condiţii climatice dificile să crească nivelul acestor plăţi până la 70% şi, respectiv, 85%.