Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
România se apropie de intrarea în spațiul Schengen
Oficialii români au salutat afirmația de luni a cancelarului german Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea la Schengen a României. Este pentru prima oară când Germania, la cel mai înalt nivel, anunţă, în mod necondiţionat, susţinerea pentru aderarea țării noastre la spaţiul Schengen, iar declarația lui Scholz vine în completarea celei făcute de președintele Franţei în același sens, în timpul vizitei din iunie la București, potrivit ministrului de externe, Bogdan Aurescu.
Preşedintele Klaus Iohannis a scris un mesaj pe Twitter în care îi mulţumeşte cancelarului german Olaf Scholz, menţionând că aderarea la Schengen este un obiectiv strategic al ţării noastre, care îndeplineşte toate cerinţele tehnice.
Și premierul Nicolae Ciucă a transmis că declarația cancelarului german reprezintă o „confirmare importantă din partea partenerilor germani a pregătirii României de a se alătura Schengen, în beneficiul întregii Uniuni Europene”, precizând că țara noastră a gestionat cu responsabilitate graniţa externă a UE şi cetăţenii români merită să se bucure de aderarea la spaţiul Schengen şi flexibilitatea suplimentară în termeni de liberă circulaţie a bunurilor şi persoanelor.
Aceste anunţuri de susținere a aderării la Schengen sunt rezultatul discuțiilor pe care le-a purtat preşedintele României, cu diverse ocazii, a declarat ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, la Digi 24, arătând că demersurile politico-diplomatice în acest sens „continuă şi au continuat şi în ultima perioadă”. Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat luni că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, a transmis Reuters. Într-un discurs ținut la Praga, Scholz a spus că „Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă închiderea golurilor rămase”, referindu-se la finalizarea procesului de aderare a Croaţiei, României şi Bulgariei.
România a semnat acordul de intrare în zona Schengen la 1 ianuarie 2007, odată cu cel de aderare la UE. Pentru aderarea la spaţiul Schengen țara noastră trebuia să parcurgă un proces de evaluare. La 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, oficialii celor două state susţinând că această aderare ar fi „prematură”, dacă ar avea loc în martie 2011, din cauza unor „carenţe”, care au legătură cu securitatea şi justiţia, cu corupţia şi criminalitatea organizată.
În 24 mai 2022, Comisia Europeană a cerut din nou admiterea României şi Bulgariei în Schengen, după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului anual privind starea spaţiului Schengen.
Acordul Schengen, în vigoare din 1995, conține reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri de cooperare poliţienească, judiciară şi vamală.