România se opune reducerii fondurilor de coeziune

Țara noastră îşi doreşte ca, în bugetul Uniunii Europene 2028-2034, alocările pentru politica de coeziune şi cea agricolă comună să fie mai mari și a iniţiat, în acest sens, Declaraţia comună a Prietenilor Coeziunii, alături de alte 15 țări. Cele 27 de state au avut marți noi discuţii pe tema cadrului financiar 2028-2034, în care „prietenilor coeziunii” li s-au opus țările „frugale”, care doresc un buget UE mai auster, cu reduceri tocmai de la fondurile regionale și agricole.

Declaraţia comună a Prietenilor Coeziunii privind bugetul UE 2028-2034, semnată de România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania şi Ungaria, a fost prezentată formal la reuniunea de marţi a miniştrilor pentru Afaceri Europene, pentru a fi luată în considerare în dezbaterile de la următorul Consiliu European din 18-19 iunie. În document, semnatarii subliniază că, în conformitate cu propunerea Comisiei, fondurile pentru agricultură, pescuit şi regionale sunt singurele capitole care vor fi vizate de reduceri, în ciuda creşterii generale a bugetului european.
„Prin acest demers comun, ne dorim ca viitorul buget să continue să finanţeze politici fundamentale pentru proiectul european: politica de coeziune şi politica agricolă comună. Aceste linii strategice sunt deja afectate de propunerile de reducere a finanţărilor, deşi bugetul total propus al Uniunii este în creştere”, a precizat preșe­dintele Nicușor Dan, într-o postare pe X cu referire la inițiativa celor 16 state. Potrivit șefului statului, aceste două politici sunt instrumentele prin care UE susţine investiţiile care contează direct pentru oameni: infrastructură, agricultură, dezvoltarea comunităţilor, locuri de muncă şi reducerea diferenţelor dintre statele membre. „Solicităm ca alocările pentru aceste politici în viitorul buget să fie mai mari. Pentru România, fondurile europene rămân esenţiale pentru modernizare şi dezvoltare”, a punctat preşedintele, reiterând că ţara noastră susţine un buget european „ambiţios” şi „echilibrat”, care să răspundă atât noilor priorităţi, cât şi politicilor care s-au dovedit de succes şi care sunt esenţiale pentru coeziune şi prosperitate. 

La rândul său, ministrul interimar de externe, Oana Ţoiu, a afirmat, marţi, înainte de a participa la Consiliul Afaceri Generale, că negocierea pentru alocările din bugetul pe termen lung al UE „este necesară” și că politicile de coeziune şi agricolă sunt „cel mai bine văzute şi simţite de cetăţeni”. Totodată, oficialul român a făcut apel la flexibilitate pentru investiţiile pe termen lung. „Propunerea noastră comună este să fie păstrată regula care este şi acum de n+3, practic trei ani după terminarea perioadei de programare să poată fi folosite în continuare fondurile şi să nu ajungem la dezangajare”, a arătat Oana Ţoiu. (C.Z.)