România și alte 12 state se opun schimbării tratatelor UE

Treisprezece ţări, printre care și România, se opun declanşării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, preşedintele francez şi preşedinta Comisiei Europene, pentru a face Uniunea mai eficientă. Principala modificare este renunțarea la unanimitatea necesară în domenii-cheie, care este frecvent sursă de blocaj, după cum o arată și discuţiile privind embargoul asupra petrolului rusesc.

Necesitatea unor schimbări la nivelul mecanismelor de funcționare a instituțiilor europene se discută de mai mult timp la diferite niveluri de decizie, însă o formulare concretă, sub forma unui apel, a venit săptămâna trecută de la Parlamentul European, care a cerut declanşarea unei proceduri de schimbare a tratatelor. Inițiativa este sprijinită de preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Actualele tratate, potrivit cărora unanimitatea statelor membre este necesară în anumite domenii, fac imposibile reforme precum dreptul de inţiativă al Parlamentului sau extinderea competenţelor Bruxelles-ului în materie de apărare sau de sănătate, spun inițiatorii.

„Am susţinut mereu că votul în unanimitate în anumite domenii-cheie pur şi simplu nu mai are sens. Europa ar trebui să joace un rol mai important, de exemplu în domeniul sănătăţii sau al apărării”, a declarat von der Leyen în cadrul unui discurs ținut luni în fața eurodeputaților. Ea s-a declarat gata să reformeze UE, „schimbând tratatele dacă va fi necesar”.

La rândul său, tot în plenul legislativului comunitar, preşedintele Emmanuel Macron a spus că este „pentru această reformă instituţională”. În cadrul discursului său de luni, Macron a mai propus crearea unei „comunităţi politice europene” noi, care va putea primi ţări precum Regatul Unit și state care vor să adere la UE, ca Ucraina sau Republica Moldova, relatează AFP şi DPA. 

Ideea unei schimbări a tratatelor provoacă totuşi ostilitate. Treisprezece țări din UE au difuzat o scrisoare comună în care critică „tentativele neanalizate şi premature” de a lansa o astfel de propunere. 

„Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea” unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, între care Polonia, România şi Finlanda, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea semnatară. Scrisoarea a mai fost semnată de Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania.

Semnatarii susţin că „nu exclud nici o opţiune în acest stadiu”, dar că vor să studieze mai întâi propunerile.

„Avem deja o Europă care funcţionează” după cum au arătat-o pandemia şi răspunsul la invazia rusă din Ucraina şi „nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale”, se mai spune în scrisoare. (C. Z.)