România susţine o reducere gradată a emisiilor de CO2

▲ Uniunea Europeană nu are voie nici măcar în contextul actualei crize financiare să abandoneze obiectivele ambiţioase de combatere a schimbărilor climatice pe care şi le-a propus, a insistat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso ▲ „Schimbările climatice nu dispar datorită crizei financiare. Salvarea planetei nu este un digestiv servit după cină, pe care poţi să îl accepţi sau nu. Combaterea schimbărilor climatice este esenţială pentru viitoarea prosperitate a Europei şi pentru păstrarea calităţii vieţii pe planeta noastră“, a pledat oficialul UE, într-o conferinţă de presă ▲ Printre statele care doresc o adoptare etapizată a planului de reducere a emisiilor de CO2 se numără şi România, o trecere bruscă urmând să aducă multe companii în impas din cauza investiţiilor care trebuie făcute ▲

Pe fondul actualei crize economice s-au înmulţit vocile care susţin că obiectivele propuse de Comisia Europeană (20% reducere a emisiilor de CO2, 20% eficienţă energetică şi folosirea în proporţie de 20% a energiilor regenerabile până în anul 2020) ar pune o povară mult prea grea pe umerii industriei europene, periclitând, implicit, dezvoltarea economică a UE. Şeful executivului comunitar a respins categoric această abordare, spunând că Europa nu poate da înapoi acum în privinţa angajamentului său de combatere a schimbărilor climatice, deoarece aceasta ar afecta, pe de o parte, credibilitatea sa în plan internaţional, iar, pe de altă parte, va determina alte state, care şi aşa se lasă cu greu convinse să se alăture în această luptă, să dea şi ele înapoi. În plus, preşedintele CE a dat asigurări că nimeni nu doreşte împovărarea excesivă a industriei europene şi că aceasta nu va fi dezavantajată faţă de competitorii internaţionali. „Obiectivele 20/20/20 nu sunt negociabile. Însă putem da dovadă de multă flexibilitate în ceea ce priveşte modul de atingere a acestor ţinte“, a spus Barroso. De asemenea, nici securitatea energetică a Uniunii nu este un aspect mai puţin important al pachetului legislativ propus în 2007 de Comisia Europeană şi asupra căruia mai trebuie să-şi dea acordul plenul Parlamentului European şi Consiliul European. La summitul desfăşurat la Bruxelles, preşedintele José Barroso a prezentat şefilor de stat şi de guvern proiectul unui Plan de acţiune privind securitatea energetică a UE şi solidaritatea, plan ce va fi dat publicităţii în luna noiembrie. În acest document vor fi prezentate detaliat diferitele modalităţi de asigurare a securităţii energetice a Uniunii, prin asigurarea unei reţele de furnizori de încredere, printr-o mai mare eficienţă energetică şi prin creşterea producţiei proprii de energie a Europei. De asemenea, „Coridorul sudic al gazului“ şi „Interconectările de la Marea Baltică“ vor deveni priorităţi ale Uniunii Europene. Preşedinţia franceză a UE speră să reuşească, până la finalul mandatului său, în decembrie, să obţină un acord din partea tuturor statelor membre pentru obiectivele incluse în acest pachet, astfel încât la Consiliul European din martie 2009 să poate fi parafat de şefii de stat şi de guvern.

Polonia, în fruntea contestatarilor

Polonia doreşte să blocheze impunerea de norme stricte de mediu în cazul termocentralelor şi marilor industrii, iniţiativa bucurându-se şi de sprijinul României, Ungariei, Bulgariei, Slovaciei şi Greciei. Scopul statelor care amână planul iniţial este de a crea un sistem de trecere graduală la achiziţionarea completă de certificate de emisii nocive de către producătorii de energie, până în 2020. Conform proiectului de lege elaborat de Comisia Europeană, termocentralele ar fi obligate încă din 2013 să achiziţioneze în totalitate certificatele de emisii nocive la licitaţie. Industria este chemată la plată însă abia din 2020. Această reformă a comerţului cu certificate de emisie este punctul central al amendării pachetului de legi pentru protecţia mediului. UE şi-a luat angajamentul să reducă emisiile de bioxid de carbon cu 20% până în 2020.

Comisia de mediu din Parlamentul European a avizat deja legile şi a respins concesiile acordate marilor poluanţi. Ba mai mult, europarlamentarii cu grijă pentru mediul înconjurător au eliminat şi derogarea pentru industrie, ce ar urma şi ea să plătească în cuantum total din anul 2013.

De ce se teme România

Obiectivele fixate la Bruxelles, de reducere a emisiilor de bioxid de carbon cu 20% până în 2020 şi de a spori ponderea surselor regenerabile de energie, au fost adoptate şi asumate de fiecare ţară comunitară. „Dar vrem ca textul legilor să reflecte poziţia fiecărui stat“, afirmă Bogdan Badea, director în Departamentul pentru Afaceri Europene, subordonat direct premierului României, citat de jurnaliştii de la „Deutsche Welle“. În fapt, noile state membre ale UE insistă asupra diferenţelor economice şi în stadiul de dezvoltare faţă de vechile ţări mebre ale Uniunii. Directorul în Departamentul pentru Afaceri Europene subliniază că România a făcut paşi importanţi către alinierea la standardele de protecţie a mediului, faţă de perioada 1989-1990, emisiile de gaze cu efect de seră fiind reduse cu 40%.

Sistarea bruscă a facilităţilor de mediu, susţine „Deutsche Welle“, ar însemna costuri prea mari, cu efecte negative în procesele economice ale branşelor respective. În schimb, trecerea etapizată ar da posibilitatea diferitelor întreprinderi să facă investiţiile necesare fără să piardă avantajul concurenţial.