România va avea un Registru Naţional Integrat al speciilor de floră şi faună

Uniunea Europeană solicită României crearea unui Registru Naţional Integrat al speciilor, în care vor fi contabilizate flora, fauna sălbatică şi habitatele naturale de interes comunitar existente pe teritoriul ţării noastre. Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene (CE), publicat în luna iulie, privind starea de conservare a peste 1.150 de specii şi 200 de tipuri de habitate protejate prin legislaţia comunitară, păşunile, zonele umede şi habitatele costiere sunt cele mai ameninţate. Statele comunitare trebuie să investească mai mult pentru o conservare optimă a acestora, este concluzia raportului CE.

Conform cerinţelor Uniunii Europene, Ministerul Finanţelor Publice va atribui săptămâna viitoare un contract de asistenţă pentru stabilirea Registrului Naţional Integrat al speciilor de floră, faună sălbatică şi al habitatelor naturale de interes comunitar din România, se arată într-un anunţ de intenţie postat pe sistemul electronic de achiziţii publice. Valoarea estimată fără TVA a contractului, care face parte dintr-un program finanţat din fonduri ale UE, este de 480.000 de euro, se mai arată în anunţ. „Contractul are ca obiectiv întărirea capacităţii administrative, pentru conformarea cu obligaţiile de raportare la UE, printr-un management adecvat al datelor/informaţiilor despre speciile de floră şi faună salbatică şi habitatele naturale de interes comunitar din România“, se mai precizează în anunţ.

România trebuie să se conformeze directivelor europene privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice, transpuse în legislaţia naţională.

Instrumentul principal al UE, de conservare a naturii în statele membre, este „Natura 2000“, care reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul comunitar, unde specii vulnerabile de plante şi animale, respectiv habitate importante trebuie protejate, scrie Agenţia de presă „NewsIn“.

Coaliţia ONG Natura 2000 România a atras de mai multe ori atenţia că amânarea punerii în funcţiune a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANAP) a dus la gestionarea necorespunzătoare a multor situri protejate, iar faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile ar putea atrage sancţiuni de la UE.

În România, ariile protejate însumează 4,26 milioane de hectare, respectiv 17,87% din suprafaţa terestră a ţării, fapt ce a determinat Comisia Europeană să dea României calificativele „insuficient moderat“ şi „insuficient major“ pentru dezinteresul arătat unor specii şi habitate de interes comunitar şi ar putea să declanşeze, în consecinţă, procedura de încălcare a Tratatului de aderare pe Directivele Păsări şi Habitate.

Potrivit unui raport publicat în luna iulie de CE privind starea de conservare a peste 1.150 de specii şi 200 de tipuri de habitate protejate prin legislaţia comunitară, păşunile, zonele umede şi habitatele costiere sunt cele mai ameninţate. Păşunile sunt legate în principal de practicile agricole tradiţionale, care dispar pe întregul teritoriu al UE, iar starea de conservare a tuturor tipurilor de habitate asociate agriculturii este mult mai proastă decât a altor tipuri de habitate: numai 7% din evaluări sunt favorabile, faţă de 21% în cazul habitatelor neinfluenţate de agricultură. Această situaţie este generată de trecerea către o agricultură mai intensivă, de abandonarea terenurilor şi de gestionarea deficitară a acestora. Zonelor umede li se dă o altă utilitate şi au de suferit, la rândul lor, de pe urma efectelor schimbărilor climatice, ca şi habitatele asociate gheţarilor alpini, în timp ce habitatele costiere sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari din cauza turismului, mai arată raportul.

Întrucât doar o mică parte a acestor specii şi habitate vulnerabile a atins o stare de conservare favorabilă, statele membre trebuie să îşi intensifice eforturile dacă se doreşte o îmbunătăţire a situaţiei.