Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
România va beneficia de o finanţare externă de 20 de miliarde de euro
▲ România va beneficia de o finanţare externă de 20 de miliarde de euro, din care cei mai mulţi vor fi de la Fondul Monetar Internaţional ▲ Prima rată din împrumutul pe care Fondul Monetar Internaţional îl va acorda României va fi de circa cinci miliarde de euro şi va fi acordată în câteva săptămâni ▲ FMI nu a cerut reducerea nivelului actual al pensiilor, dar a convenit cu autorităţile române reforma sistemului de pensii ▲
După o serie de discuţii purtate începând cu data de 11 martie, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au ajuns la un acord cu autorităţile din România în ceea ce priveşte acordarea unui împrumut. Astfel, România va beneficia de o finanţare de 20 de miliarde de euro, din care 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, aproximativ cinci miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi până la 1,5 miliarde de euro de la Banca Mondială. FMI nu a cerut reducerea nivelului actual al pensiilor, dar a convenit cu autorităţile române reforma sistemului de pensii, pentru a se asigura sustenabilitatea pe termen lung, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. „Sistemul public de pensii va reprezenta o provocare fiscală enormă. Va fi o presiune mare pentru că din ce în ce mai multe persoane ies la pensie, iar tot mai puţini tineri intră pe piaţa muncii. Asta nu înseamnă că pensiile vor fi reduse. Este nevoie de reforma sistemului de pensii“, a spus oficialul FMI. El a spus că în acord s-a convenit asupra unor măsuri care să protejeze pensionarii şi salariaţii cu cele mai mici venituri. Surse prezente la discuţiile cu FMI au declarat, ieri, pentru Mediafax,că că pensiile vor fi indexate cu rata anuală a inflaţiei, urmând să se renunţe la ajustarea în funcţie de evoluţia salariului mediu pe economie, sistem practicat în prezent, pentru a echilibra pe termen mediu şi lung fondul de pensii, potrivit înţelegerii încheiate de autorităţile române cu FMI. Modificarea va fi introdusă în următorii ani, iar decuplarea majorării pensiilor de evoluţia salariilor nu va avea efecte imediate, urmărindu-se în principal stabilizarea sistemului pe termen lung. Prima rată din împrumut va fi de cinci miliarde de euro Prima rata din împrumutul pe care Fondul Monetar Internaţional îl va acorda României va fi de circa cinci miliarde de euro şi va fi acordată în câteva săptămâni, a declarat şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks. „Va dura probabil câteva săptămâni până la aprobarea acordului, iar primii bani vor fi trimişi imediat după aprobare. Prima rată de la FMI va fi de circa cinci miliarde euro“, a spus Franks. România va primi circa 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, aproximativ cinci miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi până la 1,5 miliarde de euro de la Banca Mondială. La aceste sume se va adăuga o finanţare suplimentară până la un miliard de euro de la alte organizaţii financiare internaţionale. „BERD îşi va mări împrumuturile acordate României cu circa 500 de milioane de euro în următorii doi ani“, a spus Franks. Şeful Misiunii FMI pentru România a precizat că un pachet pe doi ani este cel mai potrivit pentru România, în contextul condiţiilor economice internaţionale şi pe considerentul că criza globală va mai dură o perioadă. Acordul preliminar va fi supus aprobării boardului FMI, iar sugestiile vor fi trimise Guvernului României care, va trebui, la rândul său, să le aprobe şi să le retrimită la Washington. În ceea ce priveşte împrumutul de la CE, acesta va fi spus spre aprobare în jurul datei de 5 mai, după care vor fi detaliate exact condiţiile, ceea ce va dura încă trei săptămâni. După aprobarea Memorandumului, va fi acordată şi prima finanţare, undeva la începutul lunii iulie. FMI va colabora cu BNR pentru supravegherea sistemului bancar Fondul Monetar Internaţional va colabora cu Banca Naţională a României pe tema unei reforme privind activitatea de supraveghere a sistemului bancar. „Cerem măsuri pentru băncile să devină mai solide. Vom solicita băncilor să creeze o sumă tampon pentru a nu fi probleme cu fluxul de lichidităţi pe perioada derulării programului. De asemenea, vom încerca să obţinem acordul băncilor din străinătate să nu scoată bani din băncile din ţară în această perioadă“, a precizat Franks. Jumătate din contribuţia BERD va merge la bănci BERD va contribui la pachetul de finanţare externă de 20 miliarde euro coordonat de FMI prin majorarea investiţiilor în România cu 500 de milioane de euro - 1 miliard de euro în următorii doi ani, jumătate din sumă mergând în bănci, iar diferenţa în economie, inclusiv companii, energie şi infrastructură. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) participă, alături de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Uniunea Europeană la un program multilateral de finanţare externă pentru România, în valoare totală de aproape 20 miliarde euro. Contribuţia BERD, de până la un miliard de euro, va merge în proporţii egale către bănci şi economie, inclusiv mediul corporatist, energie şi eficienţă energetică şi infrastructură naţională şi municipală, se arată într-un comunicat transmis miercuri de instituţie. ▲ FMI a simplificat procedurile de acordare a creditelor Fondul Monetar Internaţional (FMI) a simplificat procedurile de acordare a împrumuturilor, prin crearea unei linii de credit fără limită în ceea ce priveşte suma sau criteriile de performanţă, care ar trebui să îmbunătăţească reactivitatea instituţiei internaţionale în faţa crizei. Modificarea procedurilor reprezină o reacţie la o serie de critici, mai vechi, dar readuse în actualitate de criza economică mondială, potrivit cărora procesul de acordare a împrumuturilor este prea lent, iar condiţiile prea stricte. „Aceste reforme reprezintă o schimbare importantă, în sensul că îmbunătăţesc posibilităţile FMI de a ajuta statele membre, fapt necesar în contextul prezentei crize mondiale. O mai mare flexibilitate a împrumuturilor şi mai multe condiţii simplificate ne vor ajuta să răspundem mai eficient nevoilor statelor membre. Această situaţie va permite statelor, în schimb, să răzbată prin criză şi să revină la o dezvoltare durabilă“, a declarat, într-un comunicat, preşedintele FMI, Dominique Strauss-Kahn. Principalul produs al reformei este crearea unui nou model de împrumut, respectiv linia de credit flexibilă, destinat statelor membre pe care FMI le consideră bine administrate.