România va cultiva 800.000 de hectare cu rapiţă

▲ Ţinând cont de profitabilitatea acestei culturi, mai ales dacă sunt utilizate soiuri hibride rezistente la temperaturi extreme şi cu potenţial ridicat de producţie, România s-ar putea stabiliza la o suprafaţă cu rapiţă de circa 700-800.000 de hectare anual ▲ Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), suprafaţa cultivată cu rapiţă în 2008 a depăşit 460.000 de hectare, în condiţiile în care, în urmă cu 13 ani, în România se cultivau doar 300 de hectare ▲

România ar putea cultiva anual în jur de 700-800.000 de hectare cu rapiţă, în condiţiile în care suprafaţa actuală nu depăşeşte 450.000 de hectare, a declarat, pentru Rompres, Nicolae Nica, directorul general al companiei Biocrop - importator şi distribuitor de soiuri hibride de rapiţă şi grâu. „În prezent, cultura de rapiţă nu reprezintă decât 5% din suprafaţa agricolă a României, în timp ce în Germania, de exemplu, aceasta depăşeşte 25%. Ţinând cont de profitabilitatea acestei culturi, mai ales dacă sunt utilizate soiuri hibride rezistente la temperaturi extreme şi cu potenţial ridicat de producţie, cred că România s-ar putea stabiliza la o suprafaţă cu rapiţă de circa 700-800.000 anual“, a spus Nica. Rapiţa este o cultură care poate aduce profit începând cu o producţie medie de cel puţin 1.500 de kg la hectar, în timp ce costurile de înfiinţare şi de întreţinere nu depăşesc 15 milioane de lei vechi.

Producţii de 4.000 de kilograme la hectare

Cultivatorii de rapiţă din Ialomiţa consideră că soiurile hibride rezistente la secetă şi la dăunători le pot aduce producţii medii de 3.000-4.000 de kg la hectar. Anul trecut, societatea agricolă Agrichim, care a cultivat în jur de 500 de hectare cu rapiţă şi-a dublat suprafaţa în acest an, pentru că preţul de vânzare va fi cu peste 40% mai mare. „În 2007 am vândut rapiţa la cele două fabrici de biodiesel din zonă cu 285 de euro pe tonă, iar anul acesta cred că o vom livra cu cel puţin 500 de euro pe tonă, dacă producţia deţine toţi parametrii de calitate. Anul trecut am obţinut o producţie medie de 3.100 de kg la hectar, iar acum ne aşteptăm să depăşim 3.500 de kilograme la hectar“, a spus Viorel Nica, directorul general al Agrichim Feteşti. Acesta a precizat că utilizează numai seminţe hibride de rapiţă de la producătorul german Deutsche Saaterveredelung (DSV), prezent pe piaţa românească prin BioCrop. Seminţele DSV sunt soiuri rezistente la secetă şi ger, dar societatea respectă şi toate tehnologiile de înfiinţare şi întreţinere.

„La cultura de rapiţă se realizează foarte uşor producţia, la fel şi încasarea banilor se face foarte rapid“, a arătat directorul general al societăţii. Uleiul de rapiţă se utilizează în prezent la producerea de biocombustibili, dar poate fi folosit cu succes şi în alimentaţie.

Anul acesta avem 460.000 de hectare

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), suprafaţa cultivată cu rapiţă în 2008 a depăşit 460.000 de hectare, în condiţiile în care în urmă cu 13 ani în România se cultivau doar 300 de hectare. Cererea pentru uleiul de rapiţă va deveni din ce în ce mai mare, datorită utilizării acestuia în special pentru obţinerea biocombustibililor, având în vedere că ponderea cea mai mare va fi a biodieselului din uleiul de rapiţă. Conform directivelor Comisiei Europene, până în anul 2010, România va trebui să înlocuiască cu biocombustibili 5,75% din consumul de combustibili fosili utilizaţi în transporturi, adică aproximativ 300.000 de tone pe an. La finele anului 2020, ponderea biocombustibililor va urca până la 10%. Producţia de rapiţă pentru ulei este estimată pentru 2008 la 767.234 tone, de peste două ori mai mare decât cea obţinută în 2007, în condiţiile în care, în acest an, nu au fost înregistrate fenomene meteorologice nefavorabile, iar suprafaţa însămânţată a crescut cu peste 41.000 de hectare.