Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România va fi împărţită în zone „cu pestă“ şi „fără pestă“ porcină

România va fi împărţită în zone „cu pestă“ şi „fără pestă“ porcină

Data: 05 Iunie 2007

▲ Autorităţile doresc să împartă România în mai multe zone, deoarece sunt zone în ţară unde nu mai evoluează pesta porcină, cum ar fi Transilvania şi Bucovina ▲ Potrivit strategiei de eradicare a pestei porcine clasice pe teritoriul României, exista două tipuri de sisteme de creştere, cel profesional şi cel non-profesional ▲ Numărul total de porci crescuţi în gospodării este estimat

la circa 4 milioane de capete, în jur de 1,5 milioane de porci fiind crescuţi în ferme comerciale ▲

România va solicita Comisiei Europene regionalizarea zonelor libere de pestă porcină clasică numai după ultima misiune de evaluare a programului de vaccinare din luna septembrie, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiş. „Toate solicitările de regionalizare le vom face după ultima evaluare din luna septembrie. Dorinţa noastră este de a solicita această regionalizare, deoarece sunt zone în România unde nu mai evoluează pesta porcină, cum ar fi Transilvania şi Bucovina“, a spus Roatiş. Acesta a precizat că România nu exportă carne şi produse din carne de porc din cauza evoluţiei bolii pe teritoriul României, nu din cauza vaccinării. „Pentru un singur caz de pestă porcină notificat la Bruxelles nu mai putem face cel puţin comerţ intracomunitar, or la data luării deciziei pentru începerea vaccinării aveam 760 de focare, faţă de 163 câte am înregistrat în acest an, din care numai 13 sunt active la ora actuală“, a subliniat preşedintele ANSVSA. În prezent, în România se vaccinează împotriva pestei porcine clasice atât în gospodării, cât şi în exploataţiile profesionale. Autoritatea a avut o misiune de evaluare a programului de vaccinarea împotriva pestei, la finele lunii mai, raportul oficial urmând să fie publicat în „Jurnalul Oficial“ al Comisiei Europene după 30 de zile. În ceea ce priveşte campania de înregistrare a sistemului de creştere a porcilor în România, Roatiş a precizat că a demarat, în colaborare cu USAID, un program de informare a fermierilor în teritoriu, ţinând cont de faptul că termenul limită este 30 iunie. „O parte din fermieri - cei care s-au canalizat pe această afacere - au înţeles că trebuie să se înregistreze, dar şi foarte mulţi au renunţat“, a adăugat preşedintele ANSVSA. Schimbarea sistemului de creştere a porcilor în România ar putea contribui la eradicarea pestei porcine pe teritoriul României.

Crescătorii de porci trebuie să se decidă cum îşi vor creşte patrupedele

Din acest motiv, crescătorii de porci trebuie să se decidă asupra sistemului de creştere pentru care optează şi să îşi înregistreze tipul de fermă la ANSVSA până la 30 iunie. Deşi înregistrarea nu este obligatorie pentru exploataţiile non-profesionale care cresc porci pentru consumul propriu, ţăranii riscă să nu primească despăgubiri în cazul în care se confruntă cu pesta porcină. Potrivit strategiei de eradicare a pestei porcine clasice pe teritoriul României, exista două tipuri de sisteme de creştere, cel profesional şi cel non-profesional. Crescătorii trebuie să se încadreze într-una dintre categoriile de exploataţii şi anume în cea non-profesională pentru consum familial cu un efectiv de până la trei porci, destinat numai consumului familial nu şi comercializării, sau în exploataţie non-profesională-microfermă comercială, cu un efectiv de până la 20 de porci. Aceştia pot fi comercializaţi în viu pe piaţa locală direct din fermă, dar este interzisă vânzarea cărnii şi a produselor din carne obţinute de la aceste animale. În sistemul de creştere profesional este inclusă exploataţia comercială cu peste 20 de porcine, dar care are îndeplineşte toate condiţiile de biosecuritate, deţine autorizaţii sanitar-veterinare şi cerinţele minime tehnologice. Porcinele vii, carnea şi produsele din carne din aceste ferme pot fi comercializate pe piaţa naţională. În România, există la ora actuală un segment de 8% dintre crescători care cresc în medie 20 de porci, numai pentru comercializare, dar în ferme neautorizate, care nu îndeplinesc cerinţele minime de creştere şi bunăstare a animalelor impuse de UE. Numărul total de porci crescuţi în gospodării este estimat la circa patru milioane capete, în jur de 1,5 milioane de porci fiind crescuţi în ferme comerciale. În România există în jur de 1,2 milioane gospodării în care se cresc între unu şi trei porci.