România va trebui să absoarbă 34 miliarde de euro în 3 ani

România are în spate o istorie nu tocmai fericită în privinţa absorbţiei de fonduri europene şi, având în vedere suma obținută la recentul summit al liderilor UE, trebuie să-și tureze motoarele legate de capacitatea de implementare a proiectelor, a declarat ministrul fondurilor europene. Potrivit premierului Ludovic Orban, autorităţile vor fi pregătite să utilizeze cele 80 de miliarde de euro obţinute de România pentru infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură.

Premierul Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor ca până la 31 iulie, sub coordonarea ministrului fondurilor europene, Marcel Boloş, să definească tipul de proiecte finanţabile în cadrul exerciţiului financiar multianual european 2021-2027, având în vedere că România are garanţia, în urma deciziei Consiliului European, că va beneficia de 80 de miliarde de euro.

„Pentru a putea accesa aceste resurse financiare, care reprezintă o şansă uriaşă pentru România, va trebui să ne mobilizăm la maximum în ceea ce priveşte exerciţiul financiar multianual bugetul 2021-2027. (...) Sub coordonarea domnului ministru Boloş, până la 31 iulie trebuie să ne definim cu precizie care sunt programele şi categoriile de cheltuieli, de beneficiari, tipul de proiecte finanţabile în cadrul exerciţiului financiar multianual“, a declarat Orban, miercuri, în cadrul şedinţei de guvern.

Şeful Executivului le-a solicitat miniştrilor să se gândească la faptul că „absorbţia fondurilor din cadrul Next Generation EU - aproape 34 de miliarde de euro - va trebui să se realizeze în 2021, 2022 şi 2023, din care 70% din fonduri trebuie contractate în primii doi ani“.

Cele 80 de miliarde de euro sunt nu numai o șansă istorică, dar și o mare provocare, întrucât „România are în spate o istorie nu tocmai fericită în privinţa absorbţiei de fonduri europene“, recunoaște însuși ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş.

Acesta a declarat miercuri la Digi 24 că este prematur să fie avansate, deocamdată, sume pe domenii din fondurile obţinute de România de la Comisia Europeană, dar a precizat că rămân prioritare investiţiile în infrastructură, sănătate şi educaţie.

Întrebat dacă banii pot merge şi către pensii, salarii şi alocaţii, ministrul a răspuns că nu se poate discuta de cheltuielile curente ale statului, care vor rămâne în sarcina bugetului naţional.

Președintele Klaus Iohannis a explicat miercuri că suma de 80 de miliarde se compune din două mari pachete bugetare. Primul pachet (46 miliarde de euro) reprezintă fondurile europene şi proiectele europene pe care le-am avut şi până acum, iar al doilea pachet bugetar (34 miliarde de euro) este destinat relansării şi revigorării economice, însă acești bani trebuie consumaţi mai repede. 

Șeful statului a subliniat că până în octombrie România trebuie să prezinte Comisiei Europene planul naţional aferent fondului de repornire a economiei.

(Cristina Zamfirescu)