România, vulnerabilă în faţa inundaţiilor şi secetei

Gradul de pregătire al României la consecinţele dezastrelor naturale, prognozate a deveni tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, este limitat din cauza slăbiciunii instituţiilor, relevă o analiză publicată pe site-ul Băncii Mondiale. Din 1990 şi până în prezent, în România au fost înregistrate 77 de evenimente de dezastre grave, îndeosebi inundaţii, ce au generat pagube directe în valoare de peste 3,5 miliarde de dolari.

Deşi autorităţile din România recunosc că îmbunătăţirea politicilor şi a modului în care instituţiile funcţionează poate să aibă un rol important în reducerea costurilor economice ale riscurilor climatice şi ale dezastrelor naturale, agenda reformelor nu este finalizată. „Implementarea Directivei UE privind gestionarea inundaţiilor a ajutat România să identifice şi să cartografieze zonele cu risc potenţial de inundaţii. Alte iniţiative au inclus dezvoltarea planurilor naţionale şi regionale de gestionare a riscurilor. Cu toate acestea, lipsa investiţiilor în reducerea riscurilor seismice pentru clădiri rămâne o problemă importantă. Pentru a reduce daunele potenţiale în cazul unui cutremur, există necesitatea de a creşte suma alocată de către Guvern pentru modernizarea parcului imobiliar, atât cel finanţat de către stat sau de către mediul privat, şi creşterea nivelului de conştientizare de către locuitori a urgenţei gestionării riscurilor seismice”, arată autorii raportului intitulat „Diagnosticul sistematic de ţară”, Donato De Rosa - economist şef la Banca Mondială, şi Maja Murisic - specialist în mediu în cadrul aceleiaşi instituţii.

În acelaşi context, specialiştii menţionează că, din 1990 şi până în prezent, în România au fost înregistrate 77 de evenimente de dezastre grave, şi se estimează că, în următorii 50-100 de ani, clima se va schimba considerabil şi va creşte incidenţa inundaţiilor grave şi a secetelor catastrofale.

„În ţările din întreaga lume apar deja dovezile impactului negativ al schimbărilor climatice care au făcut ca modelele de creştere din trecut să nu mai fie durabile şi care au dus la regresul reducerii sărăciei şi al prosperităţii comune. România nu face excepţie. (...) Din 1990, 77 de evenimente de dezastre grave au fost înregistrate în ţară, rezultând peste 3,5 miliarde de dolari ca daune directe (la valoarea dolarului de astăzi) sau 3,5% din PIB-ul mediu din aceeaşi perioadă, o povară grea pentru economie. Povestea nu se încheie aici. Indiciile arată că, în România, clima se va schimba considerabil în următorii 50-100 de ani, iar estimările impactului general al pericolelor legate de climă arată că doar daunele prognozate să afecteze anual infrastructura s-ar dubla până în 2020 şi ar putea să fie de şase ori mai mari până în 2080”, menţionează sursa citată.

Conform specialiştilor, şi alte dezastre naturale care nu au la origine de schimbările climatice, cum sunt cutremurele, vor avea un impact semnificativ.

În România, „cu peste 75% din populaţie (dintre care, 65% în mediul urban) vulnerabilă la cutremure şi 45% din întreaga forţă de răspuns naţională aflată în zone cu pericole ridicate de cutremur, un viitor seism ar putea să aibă consecinţe catastrofice pentru întreaga economie naţională”, se notează în raportul citat.

Reprezentanţii Băncii Mondiale susţin că, pentru a limita consecinţele dezastrelor naturale, trebuie adoptate politici de reducere a daunelor aduse patrimoniului privat, care variază de la investiţii specializate în infrastructură la sisteme eficiente de alertă timpurie.
„Cu o prevenire mai bună, consecinţele inundaţiilor din 2010 din România, care au dus la daune de 1,1 miliarde de euro şi au afectat peste 12.000 de persoane, cu 26 de decese, ar fi fost mult diminuate”, subliniază analiştii.

Un studiu al Băncii Mondiale estimează că implementarea măsurilor de prevenţie în România ar putea să reducă daunele materiale cu până la 13% şi pierderile legate de bunăstarea oamenilor cu până la 16%.