Românii care lucrează în afara ţării trimit tot mai puţini bani acasă

Remiterile către România au coborât cu o treime în primul trimestru, la 620 milioane de euro, iar pentru întreg anul 2010 analiştii anticipează o sumă totală de 2-3 miliarde de euro, comparativ cu cele 3,3 miliarde de euro trimise în ţară de români în 2009. Remiterile reprezintă aproximativ 3% din PIB în cazul României şi Bulgariei, dar în statele mai mici, ca Moldova, Bosnia şi Albania, sumele trimise acasă de cei care lucrează în afara ţării ajung şi până la 27% din PIB, iar declinul lor este un pericol real pentru creşterea economică, se arată într-o analiză a Reuters.

Est-europenii care lucrează în străinătate trimit mai puţini bani în ţările de origine în 2010, încetinind recuperarea economică a statelor sărace din Europa, consideră analiştii, după ce România şi Bulgaria au anunţat scăderi substanţiale ale remiterilor pentru primul trimestru, potrivit Reuters. Remiterile către România au coborât cu o treime în primul trimestru, la 620 milioane de euro, iar pentru întreg anul 2010 analiştii anticipează o sumă totală de 2-3 miliarde de euro, comparativ cu cele 3,3 miliarde de euro trimise în ţară de români în 2009 sau cele aproximativ 7 miliarde de euro în 2007. În Bulgaria, scăderea a fost mai mică, de 10,6% în primul trimestru al acestui an. "Trendul din cele două ţări este un exemplu privind modul în care recuperarea economică greoaie din zona euro va afecta statele mai sărace din Europa de Est care depind de remiteri, majorând dezechilibrele externe şi presiunea asupra cotaţiilor monedelor naţionale", notează Reuters.

Remiterile reprezintă aproximativ 3% din PIB în cazul României

Principalul motiv al scăderii remiterilor de bani din străinătate îl reprezintă, în cazul României şi Bulgariei, nivelul ridicat al şomajului din Spania şi Italia, două dintre destinaţiile preferate ale emigranţilor din cele două state. Totodată, muncitorii care se întorc în ţările de origine se vor confrunta cu dificultăţi la găsirea unei slujbe, din cauza recesiunii economice din regiune şi a planurilor guvernelor de a reduce cheltuielile, se arată în analiza Reuters. "Odată cu declinul remiterilor către Europa de Est, se materializează şi riscuri la adresa deficitului de cont curent şi a cursului de schimb. Mai direct, înseamnă că familiile vor avea o putere de cumpărare redusă", a afirmat analistul de la Eurasia Group, Jon Levy. Remiterile reprezintă aproximativ 3% din PIB în cazul României şi Bulgariei, dar în statele mai mici, ca Moldova, Bosnia şi Albania, sumele de bani trimise de cei care lucrează în afara ţării ajung şi până la 27% din PIB, iar declinul lor este un pericol real pentru creşterea economică.

"Economiile lor au ajutat familiile rămase în ţară să cumpere locuinţe sau să înceapă afaceri"

Timp de mai multe decenii, est-europenii au fost determinaţi să plece în străinătate de prăbuşirea industriilor locale, războaie etnice şi sărăcie, se arată în analiza publicată de Agenţia Reuters. "Economiile lor au ajutat familiile rămase în ţară să cumpere locuinţe sau să înceapă afaceri. Fondurile trimise în ţările de origine au contribuit la întărirea monedelor locale şi au servit ca o contrapondere la adâncirea deficitelor de cont curent, dar au determinat şi avansul preţurilor proprietăţilor imobiliare, respectiv al consumului dependent de importuri, care a accentuat dezechilibrele economice. Remiterile mai mici se adaugă îngrijorării cauzate de plecarea investitorilor în toiul crizei financiare, situaţie care a determinat state ca România, Serbia şi Ucraina să apeleze la sprijinul Fondului Monetar Internaţional", notează Reuters. Analiştii citaţi consideră că presiunile de depreciere a monedelor locale se amplifică din nou, odată cu avansul deficitului extern în primul trimestru. "Finanţarea unui deficit de cont curent în creştere va fi mai dificilă şi va depinde într-o măsură mai mare de alte tipuri de intrări de capital, mai puţin sigure", a afirmat Raffaella Tenconi, economist la Wood&Co.

Experţii Băncii Mondiale prognozează că remiterile îşi vor reveni, urmând să avanseze cu aproximativ 6% în 2010, la 437 miliarde de dolari, ca urmare a perspectivelor mai bune de creştere a economiei globale.

Regiunea Europa şi Asia Centrală, care a avut anul trecut cea mai mare scădere, de 21%, va înregistra, de asemenea, o creştere anul acesta, susţin specialiştii Băncii Mondiale, care avertizează însă că o revenire a remiterilor la niveluri anterioare crizei este puţin probabilă. (B.C.)