Românii evită instrumentele online în relaţia cu instituţiile

În România sunt 20,3 milioane de conexiuni la internet mobil, însă românii nu accesează instrumentele online pe care le au la dispoziţie pentru a relaţiona cu instituţiile statului, pentru plata taxelor, obţinere de documente, de autorizaţii, de programări online. Potrivit ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Bogdan Cojocaru, „toată lumea vorbeşte despre digitalizare, dar nu folosim ceea ce avem deja”, respectiv Punctul de Contact Unic şi Ghişeul.ro.

Numărul de cone­xiuni 4G înregistrate în România în 2017 ajunsese la 7,7 milioane, în creştere cu 34% faţă de anul anterior, în timp ce, la nivel general, existau 20,3 milioane de conexiuni la internet mobil, potrivit datelor prezentate, ieri, de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Sorin Grindeanu, la „Ziua Comunicaţiilor”, un eveniment la care au participat reprezentanţi din domeniul telecomunicaţiilor şi al mediului guvernamental.

Cu toate aceste cifre care arată o conectare masivă a populaţiei la internet, România este pe locul 28, ultimul, în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte indicele de digitalizare, calculat de Comisia Europeană, deși are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, citată de euractiv.ro.

„Nouă românilor ne place să ne mândrim cu vitezele excepţionale ale serviciilor noastre de bandă largă de mare viteză, cu calitatea specialiştilor IT, care sunt foarte căutaţi de către marii jucători globali din domeniul tehnologiei, şi cu invenţiile şi aplicaţiile IT lansate în România. Însă, privită la nivel statistic, performanţa ţării noastre în ceea ce priveşte digitalizarea este mai degrabă modestă”, declara, la sfârşitul anului trecut, Ionuţ Simion, reprezentant al PwC România, coordonatorul acestui studiu.

O altă analiză efectuată de ONU clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficienţa e-guvernării. „România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Estonia, care a dezvoltat un adevărat ecosistem de servicii digitale sigure şi o infrastructură inteligentă, ceea ce a dus şi la stimularea dezvoltării sectorului IT&C şi a start-up-urilor din domeniul tehnologiei informaţiei”, a mai spus Simion.

Realitatea este că, în România, statul nu a reuşit să gândească un sistem informatic integrat la nivel naţional, iar instituţiile publice au propriile baze de date, care nu comunică între ele, iar oamenii evită platformele online ale instituţiilor pentru că se pot trezi, de exemplu, că amenzile pe care le-au plătit nu apar în sistem.

„Este un sistem obosit, este un sistem total depăşit. În România, sistemele informatice au fost construite insular, adică s-a făcut o bucăţică mică aici, o bucăţică mică dincolo, o bucăţică mică în altă parte. Ele nu ştiu să comunice unele cu altele, sunt făcute în standarde tehnice diferite”, arăta recent, potrivit stirileprotv.ro, Gheor­ghe Anghel, director general al Agenţiei pentru Plăţi Electronice a României, instituţie care, împreună cu Agenţia pentru Agenda Digitală a României, a dezvoltat platforma de plăţi www.ghiseul.ro.

La această platformă de plăţi s-a referit ieri şi ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Bogdan Cojocaru, nemulţumit că lumea nu foloseşte platformele digitale existente, respectiv Punctul de Contact Unic şi Ghişeul.ro.

Ministrul a subliniat că, în perioada următoare, îşi propune să promoveze aceste două instrumente online.

„Toată lumea vorbeşte despre digitalizare, dar nu folosim ceea ce avem deja - şi mă refer la Punctul de Contact Unic şi la Ghişeul.ro. Sunt două instrumente pe care o să le promovez de acum înainte şi sunt convins de faptul că vom avea posibilitatea să le reprezentăm”, a spus Bogdan Cojocaru, la evenimentul „Ziua Comunicaţiilor”.