Românii îşi ridică palatele cu nisipul de pe plajă

▲ Nisipul de pe plaje se extrage în continuare, fără să se ţină seama că, pe de o parte, acesta este incompatibil cu construcţiile, iar pe de altă parte, România se confruntă cu eroziunea costieră ▲ Potrivit unui raport al stării în care se găseşte Marea Neagră, nivelul mării creşte permanent, cu câţiva milimetri anual ▲

Prezent la Forumul Regional pe probleme de mediu „Mediul - între prezent şi viitor“, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“, Alexandru Bologa, a explicat că eroziunea costieră este una dintre suferinţele majore ale plajelor noastre, fenomenul manifestându-se în special în jumătatea sudică a litoralului Mării Negre. Cu toate că se înregistrează pierderi permanente de plajă în favoarea mării, constructorii nu ţin seama de acest lucru şi cară nisipul marin cu camioanele, deşi acesta nu este bun pentru construcţii. Nisipul de pe plajă nu conţine piatră, ci resturi de scoici, care nu conferă rezistenţă clădirilor.

La toate acestea, se adaugă cursele de maşini care au avut loc pe aceste suprafeţe de plajă rămase. „În România, nu există legislaţie pentru astfel de fapte şi chiar dacă există, pedepsele sunt minore“, a afirmat Bologa. Reprezentantul INCDM a prezentat, în cadrul forumului, un raport asupra stării în care se găseşte Marea Neagră, raport ce a fost finalizat la finele anului 2007.

Potrivit acestui studiu, nivelul Mării Negre creşte permanent cu câţiva milimetri anual, din Antichitate şi până în prezent acesta câştigând, cel puţin în zona Constanţa, circa 20 de metri. În ceea ce priveşte salinitatea, Marea Neagră „suferă“ de o îndulcire în extremitatea vestică, din cauza Dunării, iar pe măsură ce ne îndreptăm spre sud, apele acesteia sunt mai sărate.

Excesul de săruri minerale din apă (azotaţi, fosfaţi, silicaţi) şi creşterea temperaturii au condus la eutrofizarea Mării Negre, proces ce are drept consecinţă producerea de înfloriri microalgale (dezvoltări fitoplanctonice abundente). Astfel, nivelul de eutrofizare reprezintă indicatorul cel mai important al stării ecologice a unei întinderi de apă. „În ultimii ani, a existat o tendinţă de reducere a numărului şi amplitudinii fitoplanctonului, iar înfloririle nu sunt toxice, nu sunt dăunătoare, ci doar neplăcute“, a subliniat Alexandru Bologa, adăugând că apar tot mai multe biomase de alge marine.

Referindu-se la resursele pescăreşti, directorul ştiinţific al INCDM a spus că acestea au scăzut dramatic în ultimii zeci de ani, în principal din cauza poluării şi a suprapescuitului, practicat în special de Turcia şi de Ucraina.

„Pe ansamblu, asistăm la un proces de îndreptare, din â90 încoace, odată cu reducerea activităţii industriale. Putem spune că se constată o uşoară îmbunătăţire a mediului marin, în dreptul litoralului românesc“, a precizat Bologa.

Jeremy Rifkin (foto), preşedintele Fundaţiei pentru Dezvoltare Economică din SUA şi consilier pe probleme de mediu al preşedintelui Uniunii Europene, Janez Janša, va fi prezent în luna iunie, la Bucureşti, la cel mai important eveniment de profil derulat anul acesta, în Romania, Forumul „Mediul - Între prezent şi viitor“.

Printre subiectele care vor fi abordate în cadrul forumului, se numară reciclarea deşeurilor, Delta Dunarii şi biodiversitatea, energia regenerabilă, cercetarea şi noile tehnologii, schimbările climatice şi poluarea, CSR şi Green Acquisition.