Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Românii nu se îndură să arunce electrocasnicele vechi

Românii nu se îndură să arunce electrocasnicele vechi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 31 Octombrie 2019

Stocul de electrocasnice din gospodăriile din România a crescut, în 2019, la o cantitate de 91 kg/persoană, de la 71 kg/persoană, cât se înregistra în urmă cu patru ani, arată rezultatele unui studiu de specialitate. Conform documentului, în casele românilor sunt prezente, cu precădere, şase tipuri de aparate, iar 55% dintre acestea au peste cinci ani vechime.

Astfel, în 80% din stocul de electrocasnice din gospodăriile româneşti se regăsesc: maşini de spălat, televizoare plate, frigidere, cuptoare/plite electrice, congelatoare şi televizoare CRT (cu tub catodic), arată documentul „Cuantificarea DEEE generate în România 2019“, prezentat de Ecotic, într-o conferinţă de specialitate. Totodată, mai mult de jumătate din stoc (55%) reprezintă produse care au peste cinci ani vechime.

Ţinta naţională de deşeuri calculată pe baza echipamentelor electrice şi electronice (EEE) puse pe piaţă este de 45% din media vânzărilor în trei ani anteriori până în 2020 şi de 65% din 2021, dar poate fi atinsă cu mare dificultate, întrucât nu în toate cazurile achiziţia unui produs nou presupune debarasarea de cel vechi, notează realizatorii cercetării, potrivit Agerpres.

Totodată, ţinta calculată pe baza deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (DEEE) generate este de 85% şi nu ia în considerare faptul că o parte relevantă din echipamentele debarasate sunt donate sau vândute, respectiv 34% din greutatea totală.

Un alt procent, de 25% din greutate, nu este predat către un flux corect, iar 4% dintre consumatori nu îşi mai amintesc exact modalitatea de debarasare. În acest context, în studiul prezentat de Ecotic se menţionează că această situaţie subminează, de fapt, orice şansă de a atinge ţinta de 85%.

O pondere relevantă a deşeurilor provenite din electronice şi electrocasnice este reprezentată de aparate nefuncţionale sau nefolosite care sunt păstrate acasă pentru o perioadă îndelungată. Astfel, 7,2 kg/persoană (echivalentul a 75% din stoc) sunt depozitate în gospodării, iar această cantitate este apropiată de estimările de DEEE generate într-un an.

Datele din sondaj arată că, la nivelul gospodăriilor din România, cantitatea de DEEE generate este de 8,3 kg/persoană. 

Problema colectării şi reciclării deşeurilor este una comună tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene. Potrivit unui raport prezentat luni de Agenţia Europeană de Mediu (EEA), în cazul deşeurilor electronice (PC-uri vechi, aparate foto, televizoare), din cele 10,3 milioane tone de deşeuri produse anual în UE, doar 40% sunt recuperate.
EEA citează un studiu norvegian din anul 2016, care arată că reciclarea unui singur telefon mobil permite economisirea echivalentului unui kilogram de CO2.