Românii nu-şi folosesc dreptul de a solicita informaţii de interes public

Legea 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public a intrat în vigoare în luna octombrie a anului 2001. La aproape opt ani distanţă, actul normativ nu suscită prea tare interesul românilor, chiar dacă acesta a fost iniţiat tocmai pentru o mai bună informare a acţiunilor derulate de instituţiile publice. Totuşi, numărul cererilor depuse în baza Legii 544 cunoaşte un uşor trend ascendent. Astfel, la Prefectura Bucureşti au fost înregistrate 117 solicitări în 2008, faţă de doar 47 în 2007, iar la Primăria Capitalei, 121 de bucureşteni au depus cereri până la 31 august 2009, în timp ce anul trecut 195 de cetăţeni au solicitat informaţii de interes public.

Legea 544/2001 constituie, potrivit primului articol, unul din principiile fundamentale ale relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţile publice. Aşadar, toate acţiunile întreprinse în cadrul unei instituţii publice trebuie să ajungă şi la urechea cetăţeanului simplu, pentru a şti ce se întâmplă cu banul public provenit din buzunarul fiecărui român.

Potrivit legiuitorilor, în cadrul legii 544/2001 se pune în discuţie „orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă, care utilizează resurse financiare publice şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituţiei“, altfel spus Primăria, Prefectura, Consiliul Judeţean, toate regiile şi societăţile care activează sub instituţiile amintite mai sus, respectiv servicii deconcentrate, regii de transport, de salubritate, direcţii judeţene de sport, de sănătate etc.

În afara acesteia, alte două acte normative au fost create să asigure transparenţa în administraţia publică, respectiv Legea 52/ 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.

Care sunt informaţiile de interes public

Încă din startul legii privind liberul acces la informaţiile de interes public legiuitorul a ţinut să sublinieze, pentru a nu exista interpretări, definiţia informaţiei de interes public. Astfel, informaţia de interes public este reprezentată de „orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informaţiei“. De asemenea, orice persoană are dreptul să solicite informaţii cu privire la datele personale.

Cu toate acestea, există unele informaţii care trebuie comunicate din oficiu cetăţenilor:

- actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;

- structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;

- numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

- coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet;

- sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

- programele şi strategiile proprii;

- lista cuprinzând documentele de interes public;

- lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

- modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Cetăţenii pot solicita informaţii cu privire la planurile urbanistice, la investiţiile şi achiziţiile publice, a lucrărilor în lucru, a avizelor şi autorizaţiilor emise, situaţia juridică a terenurilor sau imobilelor, precum şi a problemelor privind fondul funciar.

Solicitările se fac, de regulă, în scris

Pentru a fi siguri de primirea unui răspuns în baza legii 544/ 2001, cetăţenii sunt sfătuiţi să facă acest demers în scris. Potrivit legii, „orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice informaţiile de interes public“.

Solicitarea, în scris, a informaţiilor de interes public trebuie să cuprindă următoarele elemente:

- autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;

- informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;

- numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Pe de altă parte, „pentru informaţiile solicitate verbal, funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate“, se arată în textul actului normativ.

Maximum 30 de zile pentru obţinerea informaţiilor

Astfel de informaţii pot fi solicitate de orice persoană, fizică sau juridică, iar răspunsul trebuie primit în scris. Informaţiile solicitate verbal pot fi furnizate pe loc sau în scris, la o dată ulterioară, dacă tipul informaţiei necesită documentare.

Autorităţile publice se obligă să răspundă, în scris, solicitărilor în termen de 10 zile lucrătoare pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost identificată. În cazul în care acest termen nu a fost suficient pentru găsirea informaţiei solicitate, autoritatea publică are la dispoziţie 10 zile lucrătoare pentru anunţarea solicitantului, urmând ca, în final, să aibă la dispoziţie 30 de zile lucrătoare pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste termenul de 10 zile. Potrivit actului normativ, instituţia trebuie ca, în termen de 5 zile lucrătoare, să transmită solicitantului, tot în scris, refuzul de comunicare a informaţiei solicitate, precum şi motivarea acestuia.

Sancţiuni pentru nerespectarea legii

În cazul primirii unui refuz nefondat din partea funcţionarului public, cetăţeanul are la dispoziţie o cale de atac, întrucât legea privind liberul acces la informaţiile de interes public prevede şi un capitol de sancţiuni pentru cei care nu respectă prevederile legale. Astfel, „refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat». Împotriva acestuia se poate depune o reclamaţie la con-ducătorul instituţiei publice, acesta din urmă fiind în măsură ca în 30 de zile să ancheteze şi să dispună luarea de măsuri.

Mai mult, dacă răspunsul nu este pe placul persoanei vătămate, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei raza teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice.

Cetăţenii, dezinteresaţi de problemele comunităţii

În raport cu cei aproape 2 milioane de bucureşteni, numărul de 117 de cereri depuse, în 2008, la Prefectura Capitalei, poate fi considerat nesemnificativ. Asta chiar în condiţiile în care adăugăm alte 195 de solicitări depuse, în baza Legii 544, la Primăria Municipiului Bucureşti. Potrivit informaţiilor oficiale de pe site-ul Prefecturii Bucureşti, exceptând cererile redirecţionate spre rezolvare către alte instituţii publice, numărul acestora nefiind dat publicităţii, 117 de bucureşteni, între care 66 venite din partea persoanelor fizice, au cerut informaţii cu privire la problemele legate de fond funciar (25), regimul juridic al unor imobile sau terenuri (23) sau referitor la actele normative cu caracter reparatoriu (13). De asemenea, 34 de cetăţeni s-au interesat cu privire la anumite acte normative şi reglementările aduse acestora, iar o solicitare a vizat aflarea instituţiei bancare la care Prefectura îşi are deschise conturile.

Cu toate acestea, trendul ascendent se poate remarca dacă ţinem cont de faptul că, în anul 2007, au fost depuse doar 47 de solicitări în baza Legii 544/ 2001.

În ceea ce priveşte Primăria Capitalei, de la data intrării în vigoare a legii, respectiv 21 octombrie 2001, au fost depuse 1.378 de cereri, 1.372 primind răspunsuri, 52 dintre acestea fiind negative.

Anul trecut au fost depuse 195 de cereri, mai puţine cu 31 faţă de anul precedent. În 2002 au fost depuse doar 29 de cereri, în 2003 - 142, 2004 - 185, 2005 - 247, 2006 - 235, iar în 2007 - 224.

Potrivit datelor actualizate, la 30 august 2009 existau deja 121 de solicitări depuse la Primăria Capitalei în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public.