Românii pot denunţa clauzele abuzive ale băncilor

Ministerul Justiţiei a informat că, începând cu data de 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului va putea să denunţe în instanţă clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, inclusiv cele bancare.

De la 1 octombrie, în urma modificărilor din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, dar şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor constituite conform legii vor putea să denunţe în instanţă contractele de adeziune care conţin clauze abuzive, inclusiv cele bancare. „Aceste dispoziţii se referă la posibilitatea reprezentanţilor împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau a asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor (constituite în anumite condiţii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor) de a chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune ce conţin clauze abuzive, pentru ca instanţa să dispună încetarea folosirii acestora, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive“, se subliniază în comunicatul Ministerului Justiţiei (MJ).

Decizia privind posibilitatea denunţării clauzelor abuzive a fost amânată în repetate rânduri, în vară fiind amânată la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar.

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu. În luna iunie, BNR a trimis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

În legătură cu decizia MJ, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, a susţinut miercuri, citat de Mediafax, că Banca Naţională a României şi-a exprimat în timp opinia asupra modului de preluare în legislaţia internă a directivei privind acţiunile colective pentru denunţarea clauzelor abuzive din contractele de credit, dar nu comentează ceea ce se legiferează. „BNR s-a pronunţat ca opinie, dar ce e lege, e lege“, a spus Vasilescu, întrebat cum comentează faptul că guvernul nu a ţinut cont de opiniile exprimate de reprezentanţii BNR privind judecarea proceselor colective exclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau limitarea posibilităţii de a introduce acţiunea doar la nivelul ANPC.

Vasilescu a ţinut să precizeze că, în fapt, BNR nu are nici o legătură cu contractele de creditare. „Când la BNR ajung la validare normele de creditare, ele nu sunt însoţite de mostrele de contracte, aşa cum s-a afirmat eronat de multe ori, acele contracte sunt doar legi ale părţilor. BNR intervine şi a intervenit într-un singur aspect, aşa cum prevede legea, şi anume când băncile încalcă ceea ce au semnat“, a conchis Vasilescu.

În trecut, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

În rândul clauzelor abuzive ar putea fi incluse dobânzile care au evoluat „inconsistent“ pe perioada creditului, în comparaţie cu prevederile iniţiale, dar şi ratele variabile în funcţie de indicele intern de referinţă, considerat principalul element de contestare în cazul dobânzilor variabile.

Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, declara săptămâna trecută că Banca Naţională consideră că băncile ar putea să negocieze cu clienţii pe clauzele considerate abuzive şi să încheie înţelegeri cu aceştia pentru a evita procese colective în instanţă, care ar presupune consum de timp şi bani pentru toţi cei implicaţi.

Cele 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească au încheiat anul trecut cu pierderi cumulate de 2,3 miliarde de lei, triple faţă de 2011.