Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Românilor le place să viziteze muzee şi expoziţii
Cele mai frecvente forme de consum cultural ale românilor în spaţiul public sunt vizitarea de muzee şi expoziţii (20%), în timp ce 17% preferă divertismentul și muzica, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC).
13% din români au mers cel puțin o dată pe an la un spectacol de teatru și doar 6% au ales lectura la bibliotecă.
„ Barometrul de Consum Cultural 2016”, realizat anual de INCFC, dezvăluie faptul că românilor le-a plăcut cel mai mult, anul trecut, să viziteze muzee și expoziții (20%), iar 17% au preferat divertismentul și muzica. Pe primul loc în topul preferinţelor muzicale se află muzica populară (53%) și mai apoi muzica pop autohtonă (30%), pop străină (20%), manele (15%), blues (11%), hip-hop şi muzică clasică şi simfonică cu câte 9%, rock (7%), operă şi operetă, jazz şi electronică cu câte 6% şi experimentală (3%).
Cercetarea relevă, totodată, o creştere în popularitate a spectacolelor de dans, mai mult de jumătate din respondenţi declarând că au mers la acest gen de spectacol, în ordinea: dans popular, modern, de societate şi clasic.
Dacă 17% din români au preferat divertismentul și muzica, 13% au ales spectacolele de teatru, în timp ce 9%, cinematograful. La spectacole de operă şi operetă au mers 7% și cu un procent mai puțin, la Filarmonică. Doar 6% din respondenți au ales lectura la biblioteci publice.
Barometrul mai arată că, în percepția participanților la studiu, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în România sunt: bisericile (99%), căminele culturale (76%), festivalurile locale (76%), parcurile (75%), casele de cultură (72%) şi bibliotecile. 60% din respondenţi consideră că ar fi necesar să existe mai multe chioşcuri de distribuire a presei, în timp ce 68% simt lipsa bibliotecilor, 62% ar vrea mai multe librării şi 59% mai multe parcuri.
În ceea ce priveşte impactul social al culturii, majoritatea respondenţilor (87%) consideră că arta îi apropie pe oamenii dintr-o comunitate, iar 84% au fost de acord cu afirmaţia că evenimentele artistice (de ex. concerte, spectacole de teatru, proiecţii de film) contribuie decisiv la dezvoltarea economică a zonei în care locuiesc.
Referitor la numărul de cărţi cumpărate, studiul arată că, în 2016, 36% din respondenţi au cumpărat între 1 şi 20 de cărţi, în timp ce 32% nu au cumpărat nici un volum, 21% au cumpărat între 21 şi 30 de cărţi, iar 11% au cumpărat între 31 şi 50 de cărţi. Cât priveşte numărul de cărţi citite, la nivel naţional, 39% au răspuns că au citit între 1 şi 20 de cărți, 29% nu au citit nici o carte, 22% au citit între 21 şi 30 de cărţi, iar 10% peste 31 de cărţi. Principalele criterii pentru achiziţia de cărţi le constituie, potrivit cercetării, preţul - 26%, prestigiul (renumele) autorului - 18%, faptul că au auzit de carte - 16% ori subiectul acesteia - 15%.
Cât privește dotarea cu cablu TV, 87% din respondenţi au acces la acest gen de comunicare, iar 52% la internet. Aceeași anchetă sociologică arată și că 58% din români preferă filmele de acţiune, 55% - comediile, 40% - thrillere, 37% - drame, 33% - romantice, 22% - animaţii, 21% - documentare, 18% - istorice, 17% - biografice, 12% - musicaluri.
Barometrul INCFC este cel mai important studiu ce măsoară anual tendinţele asociate consumului cultural din România, fiind realizat în perioada 23 septembrie - 14 noiembrie 2016, pe un eşantion naţional de 1.349 de persoane cu vârsta de 18 ani şi peste. Marja de eroare a fost de plus/minus 2,7%, la un nivel de încredere de 95%.