Rromii din Italia ar putea genera un conflict între Roma şi Bruxelles

▲ Ţările centrale şi vest-europene se confruntă încă, de la valul de extindere al Uniunii din 2004, cu problema integrării rromilor ▲ AFP notează că dificultăţile întâmpinate de Italia demonstrează o lipsă de pregătire preocupantă ▲ Mâine, guvernul roman, condus de Silvio Berlusconi, ar putea adopta o serie de măsuri împotriva imigranţilor, în special a rromilor, care ar putea contraveni politicilor europene privind imigraţia ▲ În acest timp, muncitorii români din Torino beneficiază de o emisiune informativă, în limba română ▲

Violenţele xenofobe din Italia şi măsurile represive anunţate de noul guvern de dreapta de la Roma, condus de Silvio Berlusconi, produc îngrijorare la Bruxelles, chiar dacă executivul comunitar refuză, oficial, să facă vreun comentariu pe această temă. AFP a dat publicităţii un mesaj clar al unui oficial european care respinge din start ipoteza reintroducerii vizelor pentru români: „Autorităţile italiene trebuie să înţeleagă că rromii din România sunt cetăţeni europeni şi nu este posibil să fie consideraţi imigranţi ilegali“.

Un raport comandat de Comisia Europeană în contextul extinderii din 2004 sublinia deja situaţia dificilă a rromilor în UE, victime ale „discriminării rasiale, etnice şi pe piaţa forţei de muncă“, iar aderarea României şi Bulgariei la Uniune, în 2007, nu a îmbunătăţit situaţia. Cu toate acestea, UE a prevăzut fonduri pentru a ajuta la integrarea rromilor, deveniţi cea mai importantă minoritate etnică din Uniune, estimată de Bruxelles la 3-4 milioane. Circa 160.000 trăiesc în Italia, dintre care 60.000 sunt originari din România, potrivit asociaţiei Opera Nomadi.

Cu toate acestea, ministrul de Externe italian, Franco Frattini, fost comisar european, a recunoscut că Italia este singura ţară comunitară care nu cerut fonduri UE pentru integrarea rromilor. „Autorităţile italiene nu au anticipat problema rromilor. Au lăsat-o să se «coacă», iar acum arată o gestionare nu foarte gândită“, susţine un responsabil european, citat de AFP.

Politica imigranţilor, promovată de guvernul Italian - sub lupa Bruxellesului

Autorităţile de la Roma sunt acuzate de lipsă de pregătire, nesiguranţa împingându-i să aplice politici şi declaraţii extreme. În octombrie, anul trecut, un anume rrom de origine română, pe nume Romulus Mailat, i-a răzvrătit pe italieni şi le-a alimentat ura faţă de români şi, în special, faţă de ţigani. Uciderea Giovannei Reggiani l-a determinat pe liderul Alianţei Naţionale, Gianfranco Fini, să declare că rromii „nu sunt capabili să se integreze în societatea noastră“, discursul rămânând neschimbat, până azi.

Printre măsurile unui „plan de securitate“ aflat în pregătirea guvernului, se află obligaţia de a dispune de un venit minim şi de o locuinţă decentă, sub pedeapsa repatrierii în ţara de origine, măsură ce îi vizează, în primul rând, pe rromi.

Aceste dispoziţii, dacă vor fi adoptate în şedinţa de guvern de mâine, vor fi examinate îndeaproape de Bruxelles, pentru a fi verificată conformitatea lor cu legislaţia europeană care reglementează condiţiile de expulzare şi care instaurează dreptul de şedere pentru cetăţenii UE, notează AFP.

Despre repatrieri, la tv „Rete 7“, Torino, în limba română

Canalul privat torinez, „Rete 7“, transmite săptămânal un program de 12 minute în limba română, în baza unui proiect numit „Teleobiectiv“, apărut anul trecut şi reluat de aproximativ o lună. Programul, transmis vinerea de la ora 19:35, şi reluat de 4 ori în cursul săptămânii, se adresează celor 47.000 de cetăţeni români, originari, îndeosebi, din Bucureşti şi Bacău, care trăiesc, muncesc, fac copii, învaţă şi uneori demarează chiar activităţi antreprenoriale, notează ziarul „La Stampa“. „Este o modalitate de a ajuta integrarea“ acestor persoane, afirmă Laura Goldan, prezentatoarea emisiunii, pe care o realizează împreună cu un grup mic de colaboratori.

Prin intermediul emisiunii, se urmăreşte informarea românilor cu privire la problemele ce implică piaţa forţei de muncă, recunoaşterea diplomelor sau repatrierile forţate.

Acest program de televiziune a apărut după o altă iniţiativă editorială interesantă, la Torino: o publicaţie bilunară pentru români, numită „Obiectiv“, vândută în 3.000 de exemplare, scrisă în italiană şi în română, şi coordonată de o ziaristă, fost corespondent al televiziunii naţionale române.