Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Rusia a predat documentele de arhivă referitoare la Raoul Wallenberg
▲ Principala agenţie succesoare a KGB i-a înmânat, miercuri, unui rabin rus copii după documentele de arhivă referitoare la Raoul Wallenberg, diplomatul suedez care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a salvat de la moartea în lagărele de concentrare naziste mii de evrei ungari, informează Associated Press ▲
Nikolai Patruşev, director al Serviciilor Federale de Securitate (FSB), i-a înmânat rabinului Berel Lazar fotografii şi alte documente declasificate privitoare la diplomatul suedez pentru a fi expuse în noul Muzeu al Toleranţei, care urmează să fie construit la Moscova. „Am făcut copii după documentele privind evenimentele din viaţa lui Raoul Wallenberg, iar acum, vi le predăm dumneavostră“, a declarat Patruşev. Televiziunea rusă a difuzat imagini cu copiile după paşaportul şi documentele de luare în evidenţă în închisoare, precum şi după cererea doctorului închisorii Lubianka de a efectua o autopsie în cazul Raoul Wallenberg. Aceste documente au, însă, puţine şanse de a oferi noi informaţii în privinţa ultimilor ani din viaţa lui Raoul Wallenberg, întrucât cele mai multe dintre ele erau deja cunoscute şi publicate. Wallenberg, membru al unei prestigioase şi înstărite familii suedeze, a distribuit paşapoarte suedeze pentru evreii aflaţi în trenurile morţii sau în marşurile către lagărele de exterminare naziste, a obţinut protecţie diplomatică pentru cartiere întregi din Budapesta şi a organizat distribuirea de provizii de hrană şi medicamente. Potrivit estimărilor, Raoul Wallenberg ar fi salvat 20.000 de vieţi. Diplomatul suedez şi şoferul său au fost reţinuţi de către trupele sovietice în afara Budapestei, în ianuarie 1945, şi întemniţaţi la Moscova în 1945, sub acuzaţia de spionaj. Oficialii sovietici pretind că Wallenberg a murit de atac de cord într-o închisoare sovietică, în iulie 1947, deşi familia sa şi guvernul suedez au acuzat că acesta ar fi fost executat de poliţia secretă, poate ani mai târziu. În 2000, Rusia a recunoscut că autorităţile sovietice l-au persecutat pe Raoul Wallenberg şi l-au reabilitat postum, declarându-l pe diplomatul suedez o victimă a represiunii politice. Ancheta în cazul morţii lui a fost închisă, autorităţile invocând faptul că nu mai pot apărea noi documente în acest caz. În acelaşi an, Aleksandr Iakovlev, preşedintele comisiei ruse care a investigat cazul, a declarat că nu are „nici o îndoială“ că Wallenberg a fost împuşcat la Lubianka, dar nu a putut furniza nici un fel de dovezi în sprijinul afirmaţiei sale. Vasili Hristoforov, un oficial din cadrul FSB, care se ocupă de arhive, a declarat însă că agenţia moştenitoare a dosarelor KGB nu deţine niciun document care să dovedească faptul că Wallenberg ar fi fost otrăvit de medicul închisorii, aşa cum s-a speculat. „Documentele referitoare la Raoul Wallenberg conţin şi o copie după raportul medicului, în care se menţionează că Wallenberg a murit în urma unui atac de cord“, a declarat el.