Rusia începe neconvingător retragerea din Georgia

▲ Kremlinul ţine sub tensiune maximă Georgia şi Occidentul ▲ Doar câteva vehicule ruseşti s-au retras spre Abhazia ▲ Presa moscovită şi FSB manipulează prin toate mijloacele opinia publică din Rusia ▲

Ruşii nu se dau plecaţi din Georgia. După ce a ocupat o treime din republica vecină, Moscova menţine incertitudinea asupra datei în care va accepta să-şi recheme trupele pe poziţiile de dinaintea izbucnirii conflictului. Deşi a promis că de luni va începe retragerea, Kremlinul nu pare să se grăbească în această direcţie. Ieri, doar două mici convoaie militare formate din câte 6 autovehicule, tancuri, blindate şi autocamioane au părăsit baza georgiană ocupată Teklati, îndreptându-se înspre Abhazia. Pe de altă parte, la baza Teklati se înregistra ieri dimineaţa o activitate intensă a forţelor ruse, care ar putea anunţa alte deplasări de trupe.

Se retrag, dar nu pleacă

Retragerea trupelor ruse din Georgia a început deja, a reafirmat ieri pentru postul Radio France International reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă NATO, Dmitri Rogozin. Acesta a precizat că plecarea trupelor durează câteva zile, dată fiind amploarea operaţiunii. Totuşi, ruşii nu oferă garanţii că s-ar retrage definitiv. „Retragerea completă depinde de politica lui Saakaşvili (preşedintele georgian Mihail Saakaşvili) şi de acţiunea forţelor sale“, a adăugat reprezentantul rus la NATO, care l-a numit pe liderul de la Tbilisi „nazist“, afirmând că acesta nu mai există ca partener pentru Moscova. El a ţinut să precizeze că forţele ruse de menţinere a păcii rămân în Osetia de Sud în virtutea planului de pace acceptat de Moscova şi Tbilisi. „Aceste forţe au mandat internaţional, se găsesc acolo în mod legitim“ şi „trebuie să rămână acolo pentru a menţine pacea“, a insistat Rogozin.

Mai mult, şeful adjunct al Statului Major rus, generalul Anatoli Nogoviţîn, declara luni că acordul Medvedev-Sarkozy nu prevede părăsirea completă de către forţele ruse a zonei de conflict, ci replierea acestora pe teritoriul Osetiei de Sud în zonele de securitate fixate în 1999 de Comisia de Control. Conform Ministerului rus de Externe.

Au început schimburile de prizonieri

Deşi situaţia militară din teren rămâne confuză, primul schimb de prizonieri de război între Rusia şi Georgia a avut loc ieri. Partea georgiană a predat celei ruse 5 militari, între care doi piloţi ale căror avioane au fost doborâte în timp ce survolau teritoriul georgian. Rusia a predat şi ea 5 militari georgieni. Operaţiunea a fost supravegheată de reprezentanţii Crucii şi Roşii şi de secretarul Consiliului georgian al Securităţii Naţionale, Alexandr Lomaia.

Luni, Rusia şi Georgia nu au reuşit să se pună de acord cu privire la schimbul de prizonieri, pentru că lista furnizată de sursele ruse avea şi numele unor persoane care nu erau prizoniere ale forţelor georgiene, aşa cum a declarat adjuncta ministrului georgian de Interne, Eka Zguladze. De partea rusă, colonelul Andrei Bobrun, purtător de cuvânt al forţelor armate ruse în Caucaz, a indicat negocierile între Moscova şi Tbilisi asupra acestui schimb ca fiind momentan întrerupte, georgienii „prezentând cerinţe politice şi militare“ inacceptabile pentru ruşi.

Continuă războiul de propagandă

Dincolo de încetarea conflictului armat, continuă însă, la fel de intens, confruntarea mediatică între cele două părţi. Directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB), Aleksandr Bortnikov, a acuzat ieri Georgia că plănuieşte acţiuni teroriste pe teritoriul Rusiei, şi a ordonat măsuri de securitate. Potrivit acestuia,

Rusia are informaţii că forţe de securitate georgiene pun la cale acte de terorism împotriva unor locaţii strategice. Anunţul se înscrie în eforturile oficialilor ruşi de a demoniza guvernul de la Tbilisi, justificând astfel invazia ordonată de Kremlin în Georgia.

Pe de altă parte, autorităţile georgiene au blocat accesul la web-site-urile şi la televiziunile de ştiri ruseşti de la izbucnirea conflictului cu Moscova. Ministerul de Interne al Georgiei a declarat că măsura nu este una antidemocratică, dar că nu se poate permite transmisiilor ruseşti să sperie populaţia georgiană. Au fost oprite de la difuzare doar posturile ruseşti de ştiri, nu şi cele de divertisment, precum cele de filme şi sport, pe motiv că transmisiile TV ruseşti „afectează grav populaţia georgiană şi o supun stresului“.

Televiziunile şi presa scrisă din Rusia promovează la unison poziţia cuplului Medvedev-Putin, relatările acestora punând accentul masiv pe declaraţiile oficiale ale Moscovei şi pe suferinţa populaţiei din Osetia de Sud, prezentând Georgia ca pe un agresor nemilos.

▲ Rusia stabileşte guvernul din Osetia

„Experţii ruşi vor ajuta autorităţile din Osetia de Sud, regiune separatistă prorusă de pe teritoriul Georgiei, să formeze un guvern dacă preşedinte sud-osetin va solicita un astfel de sprijin Moscovei“, a declarat premierul rus Vladimir Putin. „Formarea unui guvern revine preşedintelui republicii, dacă el va cere să trimitem specialişti (în Osetia de Sud), noi suntem pregătiţi pentru aceasta“, a declarat premierul Putin în cadrul unei reuniuni a guvernului rus. El a răspuns astfel cererii ministrului rus pentru situaţii de urgenţă Serghei Şoigu de a fi accelerată punerea în practică a unor decizii în privinţa Osetiei de Sud, precum cea referitoare la crearea de urgenţă a unui minister al sănătăţii, a unui minister al învăţământului şi a unui minister al energiei în autoproclamata republică. Declaraţiile lui putin vin după ce preşedintele Eduard Kokoitî şi-a demis în urmă cu două zile guvernul pe motiv că aceasta a fost incapabil „să gestioneze criza umanitară provocată de agresiunea georgiană“. Prin menţionarea acestui „ajutor“, dat liderului osetin, Putin confirmă practic influenţa totală pe care o are Moscova asupra regimului din regiunea georgiană separatistă.