Ruşii se tem că România va face bază NATO în Insula Şerpilor

▲ Presa rusă este tot mai iritată de posibilitatea ca România să devină mai influentă la Marea Neagră ▲ Ziarul „Pravda“ face un apel la Kremlin să susţină activ Ucraina în procesul cu România de la Haga ▲ Forţele politice de la Kiev, fidele Moscovei, aşteaptă ocazia pentru îndepărtarea preşedintelui pro-occidental Iuşcenko ▲

Sfârşitul pledoariilor de la Haga, în procesul dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental de la Marea Neagră, trezeşte interesul ruşilor. Îngrijorată de perspectiva unui succes juridic românesc, presa de la Moscova crede în perspectiva amplasării unei baze NATO chiar pe Insula Şerpilor. În acelaşi timp, agenţia rusă RIA Novosti crede că Moscova va plăti între 1,5 şi 2 miliarde de euro pentru a-şi păstra flota la Sevastopol.

Temeri faţă de Bucureşti

„Ucraina va pierde cu siguranţă dreptul la zăcămintele importante de petrol şi gaze naturale de lângă Insula Şerpilor în favoarea României, în cadrul procesului în curs de derulare la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga“, comentează vineri ziarul rusesc „Pravda“ (Adevărul). Ziarul rus, apropiat de Kremlin, mai crede că, dacă în cazurile precedente de conflict între Ucraina şi Rusia, Occidentul s-a situat de partea Kievului, în actuala dispută cu Bucureştiul, Vestul sprijină România. „Acest lucru nu este deloc surprinzător, întrucât, pentru Bruxelles, România reprezintă Occidentul, iar Ucraina - Răsăritul“, a explicat pentru „Pravda“ cum este percepută în Rusia desfăşurarea litigiului de la Haga Vladimir Jarihin, director-adjunct al Institutului pentru ţările CSI din Moscova.

La rândul său, politologul ucrainean Vladimir Scaciko a ţinut să accentueze că disputa de la CIJ este axată pe statutul Insulei Şerpilor. „Dacă instanţa internaţională va recunoaşte formaţiunea maritimă drept o stâncă - aşa cum insistă Bucureştiul -, atunci suprafaţa platoului continental al Ucrainei se diminuează de trei ori. Dacă CIJ decide că Insula Şerpilor este totuşi o insulă, atunci situaţia se inversează, preţul disputei fiind de cel puţin 10 milioane de tone de petrol şi 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale“, a explicat el pentru „Pravda“.

Consecinţe politice la Kiev

Decizia finală a CIJ de la Haga este aşteptată la începutul anului viitor. În cazul unei hotărâri în defavoarea Kievului, se vor revolta nu numai micile partide ultraradicale extraparlamentare, ci şi Partidul Regiunilor (al fostului premier Viktor Ianukovici) şi Blocul Iuliei Timoşenko. În consecinţă, o deciziei a CIJ în favoarea României ar putea provoca o criză politică cu efecte imprevizibile în Ucraina. Cel mai probabil, împotriva preşedintelui Iuşcenko se va declanşa procedura de destituire, aşa cum deja au ameninţat comuniştii din Parlamentul de la Kiev, întrucât „tăcerea sa“ a fost calificată drept trădarea intereselor naţionale.

Astfel, în opinia publicaţiei de la Moscova, fără sprijinul Rusiei, Ucraina nu-şi va putea păstra în continuare jurisdicţia asupra Insulei Şerpilor. Rusia, prin implicarea sa, ar neutraliza sentimentele antiruseşti din Ucraina şi nu ar trebui pe viitor să contracareze bazele militare NATO din Ucraina. În opinia ziariştilor ruşi, în cazul unei decizii a CIJ în defavoarea Ucrainei, Rusia poate ridica problema Insulei Şerpilor şi a platoului continental din Marea Neagră la ONU, întrucât, prin statutul său în cadrul acestei organizaţii, ar putea asigura o victorie a Kievului în faţa Bucureştilor.

Îngrijorare pentru flota din Crimeea

Pe lângă diverse calcule în legătură cu Insula Şerpilor, ruşii se preocupă şi de restul situaţiei strategice din Marea Neagră. „Rusia ar putea plăti o chirie de 1,5 - 2 miliarde de dolari anual Ucrainei pentru baza navală de la Sevastopol, dacă Flota Mării Negre va staţiona în această locaţie după 2017“, a estimat joi un expert rus care are legătură cu negocierile ruso-ucrainiene, potrivit RIA Novosti. În prezent, conform tratatului bilateral din 1997, Rusia plăteşte anual 98 de milioane de dolari şi îşi va retrage flota de la baza din Crimeea după 2017.

Preşedintele ucrainian Viktor Iuşcenko, care doreşte pentru ţara lui statutul de membru al NATO şi al Uniunii Europene, a cerut retragerea flotei ruse din Crimeea înainte de termen, precum şi condiţii mai dure de control al mişcărilor navelor de luptă ruseşti şi creşterea chiriei. Prim-ministrul Iulia Timoşenko nu a sprijinit însă aceste iniţiative ale partenerului de coaliţie, iar războiul ruso-georgian din 7-12 august a adâncit şi mai mult diferenţele de poziţie ale primilor doi oameni politici din Ucraina.