„Să fim solidari ca europeni“

Europenii au votat duminică pentru viitoarea configuraţie a Parlamentului European, cu sediul la Bruxelles, în unele state membre înregistrându-se victorii pentru partidele naţionaliste: Frontul Naţional în Franţa şi partidul anti-imigraţionist UKIP în Marea Britanie. Partidele extremiste au obţinut rezultate neaşteptate şi în Austria, Grecia şi Ungaria. În acest context, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a îndemnat forţele proeuropene „să se reunească şi să definească viitorul Europei“. În România, alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,25% din opţiunile alegătorilor, urmată de PNL cu 14,86% şi PDL cu 12,26%.

Partidele cu mesaje naţionaliste, antiimigraţie şi critice la adresa Uniunii Europene au înregistrat victorii surprinzătoare în alegerile pentru Parlamentul European (PE) în ţări precum Franţa, Marea Britanie, Danemarca, Grecia şi Austria. Frontul Naţional (de extremă dreaptă) din Franţa a provocat duminică un veritabil cutremur politic în Franţa, după cum apreciază presa occidentală, clasându-se pe primul loc, cu un scor istoric de 25%, în timp ce socialiştii aflaţi la putere au obţinut doar 15%. Despre alegerile din Franţa, ziarul „Liberation“ (de stânga) scrie că „victoria Frontului Naţional rămâne un şoc care va zgudui Franţa şi Europa întreagă“, fiind „o ameninţare reală pentru ideea europeană“. Un scor istoric, de 29%, obţine şi partidul antiimigraţionist UKIP, care pledează pentru ieşirea Marii Britanii din UE, faţă de 23,9% Partidul Conservator şi 23,8% - Partidul Laburist. „The Times“ insistă asupra triumfului formaţiunii britanice UKIP şi cataloghează rezultatul drept o „umilire“ pentru premierul britanic David Cameron.

În Germania, ţară care dă cel mai mare număr de europarlamentari - 99, alegerile europarlamentare au fost câştigate de conservatorii cancelarului Angela Merkel, alianţa alcătuită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi ramura ei bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU), obţinând 35,3% din voturi, urmată de Partidul Social-Democrat (SPD), cu 27,3%, pe poziţia a treia regăsindu-se Verzii, cu 10,7%. Neonaziştii germani vor avea un deputat în PE (1% dintre voturile participanţilor la urne), datorită reformei sistemului electoral german care nu mai prevede prag electoral pentru europarlamentare.

Astfel, în urma alegerilor din ţările UE din ultimele patru zile, în configuraţia viitoarei legislaturi a Parlamentului European, Grupul Partidului Popular European (PPE) (conservatorii) va deţine 212 mandate, fiind urmat de Grupul socialiştilor - (187), iar eurofobii ar putea obţine în total 140 de mandate, potrivit unei noi estimări a PE, relatează AFP. Liberalii europeni - ALDE vor avea 72 de mandate, în timp ce Verzii vor ocupa 55 de locuri din viitorul Legislativ.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a îndemnat luni forţele proeuropene „să se reunească şi să definească viitorul Europei“. „Rezultatele arată că o majoritate foarte solidă şi funcţională în PE este posibilă. Aceste forţe politice nu sunt de acord asupra tuturor detaliilor politicilor, dar împărtăşesc un consens fundamental pentru Europa care acum trebuie întărit. Există condiţiile pentru un sprijin solid pentru o Uniune Europeană care rămâne unită şi deschisă, căutând în acelaşi timp să fie mai puternică. Să fim solidari ca europeni este indispensabil pentru ca Europa să definească o ordine globală în care ne putem apăra valorile şi interesele. Este momentul să ne adunăm şi să definim calea de urmat pentru Uniune“, a susţinut şeful Executivului comunitar.

Rata participării în alegerile europene a fost de 43,11% la nivelul UE, potrivit estimărilor publicate duminică seara de către Parlamentul European (PE). Dacă în ţări precum Germania sau Grecia prezenţa la vot a fost una mai bună faţă de alegerile precedente, scoruri reduse s-au înregistrat în ţări din estul Europei, precum Slovacia, unde au votat doar 13% dintre alegători. În ţări precum Belgia şi Luxemburg, unde votul este obligatoriu, s-a înregistrat o rată de participare de 90%.