Salarii mai mari, dar muncitori mai puţini

România se confruntă cu o criză a forţei de muncă ce se va acutiza în următorii ani, specialiştii în domeniu considerând că o parte din vină aparţine angajatorilor, care nu îşi fidelizează salariaţii. Datele statistice arată că salariile au crescut comparativ cu anul trecut cu aproape 18%. Începând cu acest an, vor fi şcolarizaţi 70.000 de elevi în şcolile profesionale.
Suntem conştienţi de lipsa forţei de muncă în România, iar a­tunci când mediul de afaceri se va apleca cu un pic mai multă empatie către angajaţi, cu siguranţă şi randamentul lor va creşte, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul muncii şi justiţiei sociale, Marius Budăi. 
„Suntem conştienţi de lipsa forţei de muncă în România şi am făcut un apel la un moment dat către mediul de afaceri. Atunci când mediul de afaceri se va apleca cu un pic mai multă empatie către angajaţi şi aceştia se vor simţi respectaţi, cu siguranţă şi randamentul lor va creşte. După cum ştiţi, la sfârşitul anului trecut am semnat un memorandum prin care am declarat domeniul construcţiilor un domeniu prioritar pentru România”, a spus Budăi. 
La rândul său, Cristian Erbaşu, CEO Construcţii Erbaşu, a punctat faptul că lucrătorii români aflaţi la muncă în străinătate nu se gândesc numai la salariu atunci când li se propune să revină în ţară. 
„Avem o problemă cu evaziunea fiscală în construcţii, unde 70% dintre angajaţi lucrează «la negru». Apoi vorbim despre exodul angajaţilor. Cei din afară, ca să putem să-i aducem înapoi, nu se gândesc numai la salariu, ci şi la condiţiile de muncă - o asigurare de sănătate, alte beneficii extrasalariale. Un salariu bun în România ar putea ajunge la 1.500-2.000 de euro pe lună. În domeniul construcţiilor e o problemă de termen lung, iar firmele îşi fac socoteala pe ani de zile. În momentul în care faci o lucrare un an sau doi şi după aia nu faci nimic, atunci lucrătorii români din străinătate nu au cum să revină. Este nevoie de predictibilitate, iar firmele din construcţii suferă de lipsa de constanţă”, a afirmat Erbaşu. 
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate la începutul lunii aprilie, câştigul salarial mediu nominal net a crescut, în februarie, cu 17,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, până la valoarea de 2.933 lei. Comparativ cu ianuarie 2019, în cea de-a doua lună a acestui an, acelaşi câştig a scăzut cu 3 lei (-0,1%). 
Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor era, anul trecut, de 9 la 10, în condiţiile în care numărul mediu de pensionari a scăzut cu 21.000, la 5,27 milioane de persoane, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,684 milioane de persoane, în creştere cu 6.000 de persoane faţă de anul 2017, potrivit INS. 
Principalii vinovaţi pentru lipsa forţei de muncă din România sunt oamenii de afaceri, nu statul, pentru că noi ne-am obişnuit să tot aşteptăm să ni se dea, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germană (AHK România). 
„Avem o problemă cu forţa de muncă, fără doar şi poate, dar nu suntem singurii. Germania are o problemă şi mai mare cu forţa de muncă. Eu cred că principalii vinovaţi pentru această chestiune sunt oamenii de afaceri, nu statul. Noi ne-am obişnuit să tot aşteptăm să ni se dea, să ni se facă, să facă domnul ministru legi şi reguli. Dar nu le facem pe ale noastre. Un tânăr sau un om care iubeşte pleacă pentru că primeşte ceva mai mulţi bani în altă parte? Nu, nu pleacă! Când eşti îndrăgostit, rămâi. Acum vin şi îi întreb pe antreprenorii români: îi facem pe oamenii ăştia să-şi iubească meseria? Profesorii din România îi fac pe copii să-şi iubească şcoala, să-şi iubească învăţătura? Oraşele şi-au pus problema dacă oamenii iubesc oraşul? În general, iubirea de ţară există... Unii şi-o manifestă prin mitinguri, alţii la biserică, alţii acasă... Dar noi, prin modul în care am înţeles să ne comportăm în general în ultimii 30 de ani, suntem prima generaţie de antreprenori a României. Noi am făcut oamenii să-şi iubească într-adevăr compania? Să-şi iubească meseria? Eu vă spun că nu. Noi nu am făcut lucru ăsta. Stăm acasă şi aşteptăm să ni se dea forţă de muncă”, a afirmat Anastasiu. 
Începând de anul acesta, în şcolile profesionale vor fi 70.000 de locuri disponibile, dintre care 60.000 pentru persoane care nu au dizabilităţi. Acele meserii sunt cele rezultate din discuţiile purtate.