Sancţiuni pentru neînchiderea depozitelor de deşeuri

Țara noastră ar putea să nu atingă ținta de reciclare impusă de Uniunea Euro­­peană, astfel că riscă amendă pentru fiecare zi de întârziere. Deși există siste­me integrate pentru deşeuri în 35 de judeţe, doar într-un singur județ funcţionează. Autorităţile anunţă că vor face demersuri pentru închiderea a 101 gropi de gunoi neconforme, până la sfârşitul lui 2017.

Începând din acest an, România riscă să plă­tească o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme. Ministerul Mediului a punctat, recent, că res­ponsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deşeuri aparţinea, în totalitate, autorităţilor locale, iar sancţiunile ce ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale. Datele oficiale arată că 35 de judeţe deţin sisteme integrate pentru deşeuri, însă numai într-un singur judeţ sistemul funcţionează. „Împreună cu celelalte autorităţi publice centrale vor fi găsite urgent soluţii pentru închiderea şi ecologizarea depo­zitelor”, a dat asigurări ministrul mediului, Daniel Constantin, în cadrul unei întâlniri avute în această săptămână, la Bruxelles, cu comisarii europeni pentru me­diu şi climă. România are termen până la finalul anului 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme.
Totodată, pe fondul situaţiei în care Comisia Europeană va se­siza Curtea Europeană de Justiţie pentru nerespectarea unor îndatoriri de către România pe domeniul deşeurilor, ministrul a mai anunţat recent că taxa de 80 de lei pe tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2017, se va plăti diferenţiat de către operatorii de salubritate şi se va aplica la di­ferenţa dintre ţinta de valorificare pe care aceştia şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv. OUG 31/2013 reglementa taxarea pro­gresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 şi 120 lei/tonă, în timp ce, începând din 2016, Legea 384 introduce creşterea taxei la 80 de lei/tonă în 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, urmă­toa­rele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de de­şeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valo­rificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a de­şeu­rilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţio­nală. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate co­lec­tată de deşeuri electro­nice de 4 kg/locuitor şi să colec­teze separat bio-deşeurile în ve­derea com­­pos­tării şi fermentării acestora.

La întâlnirea de la Bruxelles, ministrul român al mediului a discutat cu cei doi comisari europeni şi despre poluare, cu un accent pus pe situaţia în care se află municipiile Bucureşti, Iaşi şi Braşov, pentru care s-a declanşat procedura de infringement. În acest context, Daniel Constantin a dat asigurări, potrivit Agerpres, că există şi vor fi folosite sursele de finanţare pentru modernizarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului prin care sunt furnizate informaţii corecte în acest sens. Mai mult, acestea vor fi însoţite şi de un alt set de măsuri menite să contribuie la scăderea gradului de poluare: realizarea de piste pentru biciclete, înfiinţarea de perdele forestiere, susţinerea au­torităţilor locale în implementarea proiectelor pentru achi­ziţia de autobuze electrice etc.