Șapte români din 10 își doresc oprirea războiului din Ucraina

Populaţia României, deși critică față de modul în care au fost gestionate, pe plan intern și extern, multiplele crize pe care le traversăm, rămâne cert una pro-occidentală, pro-europeană și pro-NATO, arată un barometru realizat recent în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. 

Încrederea românilor în spaţiul instituţional naţional (87,1% dintre respondenți cred că România nu se îndreaptă într-o direcție bună), ca şi în NATO (în care au acum încredere 53,64%, faţă de 67,36% în 2021) şi UE (39,76%, faţă de 59,18% în 2021) este în scădere, relevă „Barometrul de securitate al României”, ediţia noiembrie 2022. 
Lucrurile sunt explicabile, având în vedere că, după doi ani de pandemie, 2022 a început cu un război major în regiune şi a continuat cu creșteri semnificative ale preţului energiei, cu inflaţie etc., consideră autorii sondajului.

Cu tot acest complex de crize, populaţia României rămâne pro-occidentală şi pro-europeană: 68% sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimişti privind suportul american pentru Europa de Est şi doar 10% cred că UE ar trebui să dispară. De asemenea, 74% dintre participanţii la sondaj spun că „este mai bine în UE decât în afara ei”.

În ceea ce priveşte războiul, 51,5% dintre participanţii la sondaj consideră că Rusia este de vină pentru invazia din Ucraina şi este principala piedică în calea păcii. 25% cred că Rusia este răspunzătoare, dar şi Ucraina are o parte din vină pentru război, iar 16% susţin că nu se poate ajunge la pace în Ucraina din cauza SUA şi 8% din cauza UE.
Cea mai mare parte dintre cei întrebaţi (70%) cred că cel mai important acum este să se oprească războiul, iar 28% spun că lupta trebuie continuată până la învingerea Rusiei, relevă studiul. De asemenea, 74% dintre români afirmă că ar trebui să primim în continuare refugiaţi din Ucraina, dacă va fi nevoie.

„Deşi nu asistăm la o reorientare strategică a publicului, apare din ce în ce mai acut ideea că România ar trebui să fie pragmatică, să aibă agendă şi să se ocupe în primul rând de interesele ei (51,1%), totul în cadrul euroa­tlantic însă, nu în afara lui”, arată realizatorii studiului.

Potrivit directorului ISPRI al Academiei Române, Dan Dungaciu, citat de Agerpres, „românii se înscriu în tabăra identificată de European Concil for Foreign Relations drept tabăra «pragmatistă», spre deosebire de tabăra «moralistă» (victorie totală împotriva Rusiei, cu orice preţ), adică (sunt printre, n.r.) cei care vor pacea inclusiv prin concesii ale Kievului”. Dungaciu subliniază că românii nu au devenit însă pro-ruşi sau pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere, ci au rămas pro-europeni şi pro-NATO. (C. Z.)