Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Sărăcia europenilor, pusă pe seama nivelului scăzut al educaţiei
2010 a fost declarat anul european de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, oficialii de la Bruxelles stabilind un nou plan de limitare a fenomenului în rândul cetăţenilor Uniunii. Potrivit standardelor, în UE, o persoană este considerată săracă dacă venitul său este sub 60% din salariul mediu pe economie. Aproximativ 80 de milioane de cetăţeni europeni (peste 15% din populaţia UE) trăiesc la limita sau sub limita sărăciei.
Cu zece ani în urmă, liderii europeni se angajau ca, până în 2010, să pună capăt sărăciei în UE, însă obiectivul este departe de a fi fost îndeplinit, potrivit ultimelor statistici, care subliniază că fenomenul a cuprins în ultimii ani şi societatea europeană, nu doar ţările în curs de dezvoltare. Specialiştii de la Bruxelles pun acest flagel social pe seama nivelului de educaţie scăzut, a dependenţei de droguri sau a copilăriei marcate de un acces limitat la resurse culturale, sociale şi materiale. În UE, o persoană este considerată săracă dacă venitul său este sub 60% din salariul mediu pe economie. Aproximativ 80 de milioane de cetăţeni europeni (peste 15% din populaţia UE) trăiesc la limita sau sub limita sărăciei. De asemenea, un european din zece trăieşte într-o familie de şomeri şi pentru 8% din cetăţenii UE a avea un loc de muncă nu este de ajuns pentru a ieşi din sărăcie. Plan de combatere a sărăciei În 2010, sub egida Anului european de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, vor fi organizate diverse activităţi, printre care o reuniune care se va focaliza pe cetăţenii europeni care trăiesc în sărăcie (în luna mai) şi o masă rotundă (în luna octombrie). De asemenea, fiecare stat membru va avea propriul program, pe probleme specifice, în acest sens Uniunea alocând un buget de 17 milioane de euro, sumă ce va fi completată de contribuţii ale statelor membre. România va primi puţin peste 350.000 de euro pentru aceste activităţi, urmând să contribuie cu o sumă cel puţin egală. „Acum e timpul potrivit să ne reînnoim angajamentul faţă de promovarea solidarităţii, dreptăţii sociale şi a unei mai mari incluziuni sociale. O trăsătură-cheie a Uniunii Europene este solidaritatea, care reprezintă un concept cu o importanţă aparte pe timp de criză. Cuvântul «Uniune» spune totul - cu toţii împreună înfruntăm criza economică, iar această solidaritate creează o plasă de siguranţă pentru fiecare dintre noi“, se arată într-un comunicat al Executivului european. Comisia Europeană a trasat câteva direcţii în promovarea acestor idei, între care se numără motivarea fiecărui cetăţean european în parte pentru a-l determina să se implice în lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale; publicarea greutăţilor şi lipsurilor cu care se confruntă oamenii aflaţi în situaţie de excluziune socială; consolidarea parteneriatelor cu societatea civilă şi organizaţii non-guvernamentale în ideea promovării unei societăţi care sprijină şi dezvoltă calitatea vieţii, bunăstarea socială şi egalitatea de şanse. Relansarea economică, o prioritate pentru prima jumătate de an Printre punctele prioritare aflate pe agenda preşedinţiei spaniole a UE se numără relansarea economică, poziţia UE pe scena mondială şi drepturile cetăţenilor. Având în vedere că rata şomajului la nivelul UE a ajuns la 9,3% în 2009 (19,3% în Spania), accentul se va pune foarte mult pe redresarea economică. Printre priorităţi se vor număra adoptarea unei noi strategii europene de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă şi asigurarea unei mai bune supravegheri a sistemului financiar internaţional. Spania intenţionează să acorde o atenţie deosebită egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. De asemenea, pe agenda Spaniei figurează şi promovarea unei Europe a cetăţenilor, fiind vorba, în acest caz, de apropierea cetăţenilor obişnuiţi de mecanismele Uniunii Europene prin intermediul unei petiţii a cetăţenilor, instituită de Tratatul de la Lisabona. Spania, care deţine până în luna iulie preşedinţia rotativă a UE, speră să facă progrese în domenii ca securitatea energetică, schimbările climatice şi imigrarea. Planurile Spaniei sunt susţinute şi de primul preşedinte permanent al Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a convocat liderii politici din ţările Uniunii pentru data de 11 februarie. Principala temă de discuţie a summitului extraordinar va fi consacrată relansării creşterii economice. „Aceasta este prima mea zi oficială de lucru. Pregătesc deja viitorul Consiliu European din 11 februarie. Am luat iniţiativa de a convoca acest Consiliu a cărui temă principală va fi economia“, a afirmat Van Rompuy într-un comunicat. „Avem nevoie de o creştere economică mai mare pentru finanţarea pe o bază solidă a modelului nostru social şi pentru păstrarea modului nostru de viaţă european“, a precizat Van Rompuy.