Șase ţări balcanice, de 18 ani în anticamera UE

Acum 18 ani, Uniunea Europeană a promis țărilor din Balcanii de Vest că aderarea lor la blocul comunitar se va realiza, după parcurgerea etapelor necesare. Cu toate acestea, planurile UE privind extinderea se lovesc de prudența țărilor bogate precum Danemarca, Franţa şi Ţările de Jos sau de opoziția deschisă a Bulgariei față de aderarea Macedoniei de Nord.

Uniunea Europeană nu mai poate garanta aderarea viitoare a celor şase ţări din Balcanii de Vest cărora li s-a promis odată un loc în blocul comunitar, potrivit a patru diplomaţi şi unui document intern, citaţi de agenţia Reuters.

Această declarație internă, dezvăluită de Reuters, prefațează un summit între UE şi liderii din Balcanii de Vest, prevăzut a avea loc pe 6 octombrie, la care Serbia, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Mun­tenegru, Albania şi Macedonia de Nord așteaptă pași concreți ai blocului comunitar privind aderarea.

La summit, UE plănuia reluarea promisiunii, făcută în 2003, „de a-şi oferi sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, potrivit unui proiect de declaraţie datat 11 septembrie şi consultat de Reuters, însă această ciornă de declarație a trecut prin mai multe runde de discuţii fără a fi acceptată, au dezvălui diplomaţii.

Statele UE nu vor să-şi dezvăluie deschis poziţiile, dar cele bogate precum Danemarca, Franţa sau Ţările de Jos se tem de o aderare grăbită precum a României şi Bulgariei în 2007 şi a migraţiei slab gestionate a muncitorilor est-europeni care i-a întors pe britanici împotriva UE, scrie Reuters.

Bulgaria este împotriva aderării Macedoniei de Nord din cauza unei dispute lingvistice.

Statele pro-extindere, printre care Austria, Italia, Croaţia, Slovenia şi ţările baltice, nu au reuşit să convingă Bulgaria să-şi ridice vetoul. Progresul Albaniei a fost de asemenea oprit deoarece este legat de Macedonia de Nord în pro­cesul de extindere.

În același timp, influența și investițiile Chinei şi Rusiei în țările balcanice avansează. În ianuarie, Serbia a fost prima ţară europeană ce a primit vaccinuri chinezeşti împotriva COVID-19.

Pe de altă parte, tensiunile dintre Kosovo și Serbia s-au reactivat după ce kosovarii au interzis intrarea în țară a maşinilor cu numere de înmatriculare sârbe. Serbia, care nu recunoaşte independenţa Kosovo declarată în 2008, a început manevre militare lângă graniţă.

UE şi Statele Unite au făcut apel la calm, iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut o vizită de trei zile în cele şase ţări balcanice pentru a arăta angajamentul UE faţă de regiune.

„Sper că vor veni cu un mandat puternic de negociere. Acesta este cel mai bun mod de a rezolva problemele şi de a avansa”, a afirmat von der Leyen. „Dorim un viitor în care Kosovo şi toţi Balcanii de Vest sunt parte a Uniunii Europene”, a adăugat ea. (C. Z.)