Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Scădere de 70% a producției de miere
Apicultura traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se simultan cu efectele schimbărilor climatice, absenţa sprijinului financiar şi lipsa unei campanii de promovare a mierii autohtone. La acestea se adaugă costurile ridicate pentru hrănirea familiilor de albine şi presiunea importurilor masive de miere ieftină din afara Uniunii Europene.
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman, pierderile de producţie din acest an au depăşit în unele zone 50%. „Este un an dramatic pentru apicultură. Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, iar familiile de albine au intrat slăbite în iarnă. A urmat un ger puternic în februarie şi martie, care a compromis culesul la salcâm şi tei. Practic, doar floarea-soarelui a mai salvat câte ceva, dar producţia rămâne cu 70% mai mică faţă de un an bun”, a declarat, pentru Agerpres, Răzvan Coman.
Dacă într-un an normal România producea între 20.000 şi 25.000 de tone de miere, în 2025 abia s-a ajuns la 30% din această cantitate, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 70%.
O altă problemă ridicată de noul preşedinte al ACA se referă la regimul fiscal aplicat zahărului utilizat ca hrană pentru albine. În timp ce pentru hrana animalelor TVA-ul este de 11%, pentru apicultori acesta este la 21%. Coman mai spune că, în lipsa unor măsuri ferme de sprijin, apicultura românească riscă să piardă o parte importantă din producători şi solicită intervenţia Guvernului pentru alinierea TVA la hrana albinelor, intensificarea controalelor asupra importurilor şi sprijin financiar adaptat schimbărilor climatice. (C.Z.)





