Scădere îngrijorătoare a numărului de firme noi

Datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, pentru ianuarie 2017, indică o scădere drastică, cu 34%, a numărului firmelor nou-înființate, față de aceeași perioadă din 2016. Lipsa susţinerii antreprenoriatului este adevărata dramă a societăţii româneşti, susţine fostul ministru pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, Florin Jianu, care identifică trei cauze principale ale scăderii numărului de firme înregistrate la începutul acestui an.
Lipsa unor măsuri adecvate de încurajare a înfiinţării de noi firme şi de dezvoltare a celor deja existente constituie o mare problemă la acest moment, este de părere fostul ministru pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Florin Jianu, având în vedere datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), care arată că în ianuarie 2017 s-au înregistrat 5.475 de înmatriculări de firme, comparativ cu 8.288 de înmatriculări în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 33,9% mai puține. Judeţele care au înregistrat cea mai mare scădere au fost Vrancea (56,19%), Caraş-Severin (47,67%) şi Ialomiţa (46,46%).

Singurul judeţ care a înregistrat o dinamică pozitivă a fost Tulcea, cu o valoare de 4,69%, datorată cel mai probabil punerii în practică a instrumentului financiar Investiţii Teritorial Integrate (ITI) din România, în valoare de peste 1,1 miliarde de euro.

Conform ONRC, primele trei domenii de activitate cele mai afectate sunt reprezentate de intermedierile financiare şi asigurări (-86,52%), administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public (-71,43%) şi sănătatea, precum şi asistenţa socială (-57,38%). De asemenea, o scădere îngrijorătoare se constată şi în domeniul IT (-36,76%).

„Consider că sunt trei cauze principale care au dus la scăderea drastică a numărului de firme înregistrate la începutul acestui an. Prima este reprezentată de instabilitatea şi lipsa predictibilităţii în societate, fapt ce a determinat ca mediul de afaceri să reacţioneze rapid şi să devină vulnerabil. În egală măsură, consider că birocraţia (de exemplu, efectele formularului 088) şi lipsa prevenţiei în activităţile de control ale instituţiilor statului reprezintă un alt obstacol important în stimularea înfiinţării de noi firme. Nu în ultimul rând, slaba accesibilitate a fondurilor naţionale şi neaccesarea fondurilor europene au contribuit semnificativ la scăderea atractivităţii înfiinţării unei firme”, a afirmat Florin Jianu. În opinia sa, lipsa susţinerii antreprenoriatului constituie adevărata dramă a societăţii româneşti, „dramă pe care reprezentanţii autorităţilor trebuie să o conştientizeze pentru a veni cu măsuri adecvate de încurajare a înfiinţării de noi firme şi extindere a dezvoltării celor deja existente”.

Pe de altă parte, discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare, au scos la iveală numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, este de părere preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru. „Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţei de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forţei de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei chiar acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare şi de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a spus Liviu Rogojinaru.

CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim trebuie făcută luând în calcul criterii obiective, precum corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural.