Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Schimbarea climatică, cea mai mare ameninţare asupra securităţii mondiale

Schimbarea climatică, cea mai mare ameninţare asupra securităţii mondiale

Un articol de: Oana Nistor - 05 Aprilie 2008

Laureat al premiului Nobel şi preşedinte al Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice, Rajendra K. Pachauri a vizitat Parlamentul European, ocazie cu care a răspuns unor întrebări legate de schimbarea climatică şi noile tehnologii. Interviul a fost postat pe site-ul Parlamentului European. Sub conducerea sa, organizaţia Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2007, pe care l-a împărţit cu Albert Arnold, organizaţia de mediu condusă de Al Gore, fostul vicepreşedinte american. Cele două organizaţii au primit această recunoaştere „pentru eforturile de diseminare a informaţiilor cu privire la schimbările climaterice determinate de acţiunile umane şi pentru trasarea unor măsuri necesare pentru a contracara aceste schimbări“. Dr. Rajendra K. Pachauri s-a născut pe data de 20 august 1940 în oraşul Nainital din India.

Schimbarea climatică este, probabil, cea mai mare ameninţare la adresa securităţii lumii în momentul de faţă, chiar mai mare decât terorismul. recent, UE a pus în centrul politicii de securitate acţiunea împotriva schimbării climatice. Despre ce ameninţări este vorba?

Schimbarea climatică poate aduce probleme în disponibilitatea apei pe glob. Acesta este rezultatul schimbărilor în precipitaţii şi al topirii gheţarilor în diferite zone ale lumii, iar cererea pentru apă este în creştere. În mai multe regiuni din lume ar putea apărea conflicte pentru resurse naturale, precum apa. Alte ameninţări ar fi evenimentele extreme, ca inundaţiile, seceta, valurile de căldură, care vor deveni mai frecvente şi vor creşte în intensitate. Un alt motiv pentru migrarea populaţiei ar putea fi impactul asupra agriculturii. Populaţiile din regiunile care nu produc îndeajuns de multă hrană pentru nevoile personale nu vor avea de ales şi se vor deplasa către alte locuri, iar când acest lucru implică un număr mare de oameni, intervin conflictele.

Presupun că atunci când Comitetul Norvegian pentru premiul Nobel a oferit premiul pentru pace Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice şi domnului Al Gore, acesta a luat în considerare ameninţarea pe care schimbarea climatică o reprezintă la adresa păcii şi stabilităţii. Nici o parte a globului nu este imună la ameninţarea la adresa securităţii. Trebuie să fim conştienţi de acest lucru.

O mare bucată de gheaţă a început să se dezlipească de Antarctica. De ce ar trebui să ne îngrijoreze acest lucru şi topirea gheţarilor?

Pentru multe motive. În multe regiuni ale lumii, de exemplu în Asia de Sud şi în anumite părţi ale Chinei, apa potabilă provine din gheţari. Deci topirea gheţarilor ar putea afecta rezerva de apă din aceste regiuni. Altă problemă ar fi ridicarea nivelului mării.

Acest lucru se întâmplă deja din cauza expansiunii termale a oceanelor, care înglobează din ce în ce mai multă căldură din atmosferă. Dar dacă bucăţi uriaşe de gheaţă din Antarctica de Vest şi Groenlanda, care acum sunt pe uscat, vor cădea în apă, nivelul mării se va ridica mult mai mult, cu câţiva metri. Este dificil de spus dacă şi când se va întâmpla acest lucru, dar probabilitatea există.

Preţurile reprezintă un instrument important în determinarea schimbărilor

Poate ajuta tehnologia la oprirea încălzirii globale? Dacă da, cum?

Întâi trebuie să recunoaştem că există o oarecare inerţie: chiar dacă reuşim să stabilizăm concentraţia de gaze cu efect de seră din atmosferă la nivelul actual, clima va continua să se schimbe câteva decenii. De aceea, nu putem opri schimbarea globală, dar putem opri intensificarea acesteia în viitor. Este esenţial să începem să reducem gazele cu efect de seră, pentru a stabiliza atmosfera şi clima pământului.

Tehnologia poate oferi soluţii de reducere a emisiilor, dar nu este eficientă decât dacă avem politici potrivite. Avem nevoie de politici pentru a promova dezvoltarea noilor tehnologii şi folosirea celor existente. Noi şComisia interguvernamentale pentru schimbările climaticeţ am afirmat clar în raportul nostru că tehnologia de care avem nevoie este deja disponibilă sau urmează să fie comercializată. Dar această tehnologie nu poate fi folosită decât dacă avem politicile potrivite.

Să presupunem că guvernele vor impune o taxă pe produsele din petrol; acest lucru va convinge industria de automobile să producă maşini mai eficiente, iar oamenii vor folosi mai mult transportul public. Preţurile reprezintă un instrument important în determinarea schimbărilor.

Trebuie să ajungem la un acord până în 2009

Ce poate face Europa pentru a implica actori internaţionali în efortul de combatere a schimbării climatice?

Este foarte important să ajungem la un acord până în 2009. Europa poate da exemplu. Europa este o entitate atât de mare şi importantă încât, dacă creează un model de succes, va reuşi să motiveze şi să inspire alte regiuni din lume. Din punct de vedere politic, şi Europa va deveni mai puternică. Este minunat faptul că preşedintele Parlamentului European arată un interes atât de puternicfaţă de schimbarea climatică. Mă simt privilegiat că am fost invitat aici. Parlamentul European este o instituţie remarcabilă, care emană optimism.

A avut premiul Nobel vreun impact asupra activităţii dumneavoastră sau asupra lucrărilor Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice?

Cred că impactul este de două feluri. În primul rând, cel asupra comunităţii ştiinţifice. Este o recunoaştere, o mare încurajare şi inspiraţie pentru toţi oamenii de ştiinţă care sunt membri ai Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice. În al doilea rând, premiul a ajutat la conştientizarea pericolului reprezentat de schimbarea climatică de către cetăţenii lumii. Premiul Nobel dă o importanţă mai mare acestei probleme.