Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Şcoala ar trebui să dea şanse în plus copiilor defavorizaţi
Potrivit specialiştilor care au participat cu două zile în urmă la o conferinţă de specialitate, sistemul de educaţie din ţara noastră nu este echitabil şi nici just, ilustrativ fiind faptul că abandonul şcolar este mai mare în mediul rural decât în cel urban. „Dacă vrem să îmbunătăţim rata de părăsire timpurie a şcolii, rezultatele la evaluările naţionale şi internaţionale, soluţia este să investim în zonele, în comunităţile, în şcolile cu niveluri scăzute ale acestor indicatori”, a arătat preşedintele ARACIP.
Preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), Şerban Iosifescu, a declarat joi, la o conferinţă privind domeniul educaţiei, că sistemul de învăţământ din ţara noastră nu este nici echitabil şi nici just.
„Sistemul de învăţământ nu este nici echitabil şi nici just, nu este just inclusiv în repartiţia resurselor, pentru că, pe de o parte, cei care au - au şi mai mult, iar cei care nu au - au mai puţin şi se produce chiar un transfer invers de resurse de la cei care nu au la cei care au”, a spus Iosifescu, citat de Agerpres.
El a menţionat că rata de părăsire timpurie a şcolii este mai mare în mediul rural decât în cel urban.
„Dacă ne uităm pe evoluţia rezultatelor în ultimii 10 ani la PISA, în ultimul raport, (...) vom vedea că România este între ţările care a realizat ceva progrese în privinţa calităţii, adică la numărul de puncte mediu pe care le obţin copiii noştri, dar nu a realizat progrese în privinţa echităţii furnizării serviciilor educaţionale. (...) Există mari diferenţe de rezultate între şcoli, noi suntem în categoria în care diferenţa de rezultate între şcoli e mai mare decât diferenţa rezultatelor în interiorul şcolii”, a afirmat Iosifescu.
Potrivit acestuia, sunt şcoli care concentrează toate dezavantajele şi lipsa de resurse.
„Dacă vrem să îmbunătăţim rata de părăsire timpurie a şcolii, rezultatele la evaluările naţionale şi internaţionale, soluţia la mintea cocoşului este să investeşti în zonele, în comunităţile, în şcolile cu niveluri scăzute ale acestor indicatori”, a arătat preşedintele ARACIP.
Prezentă la conferinţă, consilierul prezidenţial Ligia Deca a spus că, în anii cu alegeri, politicienii sunt cei mai deschişi la a auzi şi a pune pe hârtie lucruri. „Eu chiar cred că discuţia politică este necesară într-un parcurs de politică publică. Nu cred că putem scăpa de ea. Sigur că suntem cu toţii sătui de promisiuni şi sigur că nu mai vrem proiecte faraonice care după aceea nu dau un rezultat concret, însă e păcat să pierdem anii electorali, pentru că sunt momente în care putem să auzim ce îşi doresc oamenii aceştia, ce gândesc oamenii care ne conduc sau care ne vor conduce şi se pot împinge lucruri pozitive, pentru că atunci politicienii sunt cel mai deschişi la a auzi şi a pune pe hârtie lucruri”, a precizat Deca.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei „Ţine de noi”, Răzvan Orăşanu, a spus că a aflat cu surprindere că la temelia curriculei naţionale nu stă vreun set de valori care să fie construite ca atare şi care să poată fi observate şi deduse din planuri de lecţii. „Dacă cinstea ar fi o valoare importantă în ceea ce încercăm să construim, atunci nu am avea o societate dominată de copy paste”, a subliniat el.
El a menţionat că sunt „serioase probleme” în a lucra în echipă pentru a închega un plan în domeniul educaţiei. „Încercăm de 5 ani şi ne luptăm în continuare cu nişte mentalităţi care cred că ar trebui să dispară”, a precizat Orăşanu, potrivit Agerpres.
De asemenea, Oana Moraru, învăţător, educatoare şi profesor de limba română, a adus în discuţie evaluări recente care arată că sistemul de învăţământ românesc nu produce şanse în plus copiilor din medii sociale defavorizate. „Sunt nişte evaluări recente extrem de tranşante în ceea ce ne priveşte. Situaţia cea mai alarmantă din sistemul românesc e aceea că el nu transformă, nu produce şanse în plus copiilor care pornesc cu şansa a doua, sunt din medii sociale defavorizate”, a afirmat Oana Moraru.