Scutul antirachetă va fi negociat de urmaşii lui Bush şi Putin

▲ Problemele strategice Rusia-SUA vor rămâne pe masa următorilor preşedinţi ▲ Deşi Bush a propus soluţii de compromis, Varşovia nu vrea să audă de paznici ruşi la instalaţiile antirachetă din Polonia ▲ Moscova este însă pe deplin satisfăcută de blocajul obţinut ▲

Deşi americanii au venit cu soluţii de compromis în problema scutului antirachetă, ruşii par surzi la aceste eforturi. În consecinţă, Washingtonul se pregăteşte de negocieri de lungă durată cu diplomaţia moscovită.

Necaz pentru urmaşi

Întorşi cu mâna goală de la summitul cu ruşii de la Soci, americanii estimează că abia succesorii preşedinţilor Bush şi Putin vor putea să continue discuţiile în privinţa unui scut antirachetă. Ca de obicei, aparenţele diplomatice maschează dezamăgirea. Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Stephen Hadley a afirmat că nu crede că reprezintă o problemă faptul că dosarul scutului antirachetă în Europa nu a fost soluţionat în cursul ultimului summit între cei doi preşedinţi, desfăşurat în acest weekend la Soci. „Pot să lase dosarul succesorilor lor“, a adăugat el în cursul unui briefing la bordul Air Force One, avionul prezidenţial al lui George W. Bush.

Cei doi preşedinţi au adoptat la Soci o declaraţie care ia act de opoziţia Kremlinului în legătură cu scutul antirachetă, asigurând în acelaşi timp că punerea în practică a măsurilor propuse de Washington pentru a linişti Moscova este „importantă şi utilă“.

În ceea ce priveşte extinderea NATO, care s-a angajat să primească pe viitor două foste republici sovietice, Georgia şi Ucraina, ceea ce nemulţumeşte Rusia, Hadley a declarat că nu consideră că aceasta a afectat în vreun fel întâlnirea de la Soci.

Polonia negociază cu Moscova

Deşi situaţia scutului este extrem de complicată, Varşovia se arată gata să discute cu Moscova în privinţa accesului acesteia la dispozitivul antirachetă care ar putea fi instalat în Polonia, a declarat, duminică, ministrul adjunct polonez de Externe, Witold Waszczykowski. „Polonia este gata să discute cu Rusia şi SUA în privinţa diferitelor forme de acces la elementele scutului antirachetă, în cazul în care acesta va fi instalat în Polonia“, a declarat diplomatul. „Este exclus ca ruşii să poată avea dreptul să staţioneze în Polonia în permanenţă. S-a mai întâmplat aceasta în perioada comunistă şi nu se va mai repeta“, a adăugat ministrul.

Vineri, ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a declarat la Bucureşti că „o formă de participare politică“ a Rusiei în proiectul scutului antirachetă american ar fi „un lucru bun pentru Polonia“. Totuşi, Varşovia nu a încheiat încă negocierile cu Washingtonul pentru a instala în Polonia zece lansatoare de rachete interceptoare, cuplate la radarul din Cehia.

Rusia, satisfăcută

După ce a obţinut maximum de avantaje din poziţia sa dură, Moscova este acum la ora contabilizării succeselor. „Rusia a devenit un factor indispensabil în luarea deciziilor NATO“, a declarat, într-un interviu apărut în ediţia de luni a oficiosului „Rossiiskaia Gazeta“, reprezentantul permanent al Rusiei la sediul NATO de la Bruxelles, Dmitri Rogozin. „Ne-am îndeplinit toate sarcinile trasate“, a rezumat Rogozin rezultatele summitului NATO de la Bucureşti. „Planurile NATO de extindere spre est nu s-au realizat. În pofida vorbelor frumoase spuse la adresa Kievului şi Tbilisi, acestora nu li s-a oferit niciun fel de MAP“, a argumentat responsabilul Moscovei, subliniind că acesta este un rezultat foarte important pentru partea rusă.

Potrivit lui Rogozin, înaintea summitului de la Bucureşti, existau multe îndoieli cu privire la disponibilitatea NATO de a lua în calcul poziţia Moscovei în luarea unor decizii majore. Rogozin a ţinut să menţioneze că Rusia va continua să avertizeze ţările din Alianţa Nord-Atlantică referitor la procesele ireversibile care se vor declanşa în cazul aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO.

În acelaşi timp, privitor la situaţia Georgiei, diplomatul rus a avertizat că Saakaşvili încearcă să provoace Alianţa să participe la acţiuni militare dincolo de graniţele geografice ale NATO - în Caucazul de Sud, însă a exprimat, ironic, „mari îndoieli că NATO şi-ar dori acest lucru“.