Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Se adâncește fenomenul de îmbătrânire a populației

Se adâncește fenomenul de îmbătrânire a populației

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 14 Iulie 2020

Populaţia rezidentă a României a fost de 19,414 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2019, în scădere cu 5%, iar comparativ cu 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, arată Institutul Naţional de Statistică. Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, populaţia tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 10.200 de persoane, în timp ce ponderea celei vârstnice (65 de ani şi peste) a crescut cu 46.100 de persoane.

Institutul Naţional de Statistică (INS) menţionează că se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menţinerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 80,6 (1 ianuarie 2004) la 118,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (1 ianuarie 2019).

Se anticipează că numărul ­populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să scadă şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (anul şcolar 2019/2020). În ceea ce priveşte segmentul populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 de ani şi peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei de 65 de ani şi peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.

Fenomenul de accentuare a îmbătrânirii populației nu este specific doar României, ci caracterizează întreaga Uniune Europeană. Potrivit unui raport publicat luna trecută privind „impactul schimbărilor demografice“ în UE, care se bazează în special pe date Eurostat, Comisia Europeană indică o îmbătrânire continuă a ­populaţiei, a cărei speranţă de viaţă creşte constant. Se preconizează că ponderea celor în vârstă de 65 de ani şi peste va creşte de la aproximativ 20% în prezent la 30% în 2070, iar ponderea celor în vârstă de 80 de ani şi peste se va dubla în această perioadă.

Comisia subliniază consecinţele asupra finanţelor publice ale statelor unei Europe îmbătrânite. Ea recomandă promovarea muncii femeilor şi a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani, investiţii în formarea celor mai puţin calificaţi, stimularea productivităţii mizând pe o economie digitală şi neutră de carbon. De asemenea, după cum a arătat pandemia de COVID-19, care i-a afectat în special pe vârstnici, îmbătrânirea populaţiei trebuie să conducă la întărirea sistemelor de sănătate şi de îngrijire în ­Europa, subliniază executivul ­european.

(Cristina Zamfirescu)

Citeşte mai multe despre:   Institutul Naţional de Statistică