Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Se strâng dovezi privind crimele de război comise în Ucraina
Curtea Penală Internațională (CPI) sau Tribunalul Penal Internațional, care judecă persoane acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității, a deschis o anchetă cu privire la situaţia din Ucraina, la solicitarea a 39 de state, printre care și România. De asemenea, într-o procedură de urgență, Curtea Internațională de Justiție - organism ONU cu misiunea de a soluţiona disputele dintre state - a cerut Rusiei să suspende imediat atacul din Ucraina.
Procurorii polonezi au colectat deja peste 300 de mărturii în ancheta deschisă de Tribunalul de la Haga cu privire la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a anunţat ministrul justiţiei polonez, Zbigniew Ziobro, citat de thenews.pl.
„Au fost deja strânse peste 300 de mărturii şi declaraţii care descriu crime şi fărădelegi specifice care au avut loc în legătură cu atacul Rusiei asupra Ucrainei”, a spus Ziobro săptămâna trecută într-o conferinţă de presă comună cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, la Medyka, la frontiera polono- ucraineană.
Karim Khan a deschis investigația cu privire la posibile crime de război comise în Ucraina la începutul lunii martie, în urma solicitării venite din partea a 39 de state membre ale CPI. El s-a deplasat ulterior în Ucraina şi a avut o întâlnire prin videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Șeful CPI a cerut părţilor implicate în conflictul de pe teritoriul ucrainean să nu folosească arme grele sau puternic explozive în zone populate.Cu sediul la Haga, CPI a fost creată pentru a judeca persoanele urmărite în special pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid.
Kievul nu a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al tribunalului, dar în 2014 a recunoscut competenţa instanţei internaţionale în privinţa crimelor comise pe teritoriul său. Pe de altă parte, în 2016, Moscova şi-a retras calitatea de membru al Statutului de la Roma, ceea ce înseamnă că CPI nu îi va putea urmări penal pe cetăţenii ruşi decât dacă sunt arestaţi pe teritoriul unui stat care respectă jurisdicţia sa.
Situația din Ucraina este de mai mult timp în atenția instanței de la Haga. În decembrie 2020, predecesoarea lui Khan, Fatou Bensouda, a declarat că din 2014 în Ucraina, mai exact în Crimeea, s-a înregistrat „o gamă largă de comportamente care constituie crime de război şi crime împotriva umanităţii”, solicitând o anchetă.
Avocatul britanic specializat în drepturile omului Karim Khan, 51 de ani, a fost ales în fruntea CPI în februarie 2021 și este cel de-al treilea procuror general al acestei instanțe penale. În opinia experților, mandatul lui Khan ar putea reprezenta o „ocazie de a reforma tribunalul”, criticat în mod repetat pentru salariile ridicate ale judecătorilor şi pentru lentoarea procedurilor. (C. Z.)