Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Seceta ar putea duce la închiderea reactorului de la Cernavodă
▲ Centrala hidroelectrică de la Porţile de Fier produce, în prezent, cu aproximativ 40% mai puţină energie decât în mod obişnuit ▲ Dacă temperaturile vor creşte foarte mult este posibilă închiderea reactorului de la Cernavodă ▲ Seceta care afectează România în acest an este cea mai puternică înregistrată în ţara noastră, chiar mai accentuată decât în anii â46 -â47 ▲ În luna iulie este programată racordarea la sistemul energetic naţional şi a celui de-al doilea reactor, care se află, în prezent, în teste ▲
Seceta a redus cu 40% producţia de electricitate la Porţile de Fier şi dacă se va prelungi, iar în acelaşi timp temperaturile vor urca şi mai mult, ar putea determina închiderea reactorului nuclear de la Cernavodă, au declarat oficiali ai Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Centrala hidroelectrică de la Porţile de Fier produce, în prezent, cu aproximativ 40% mai puţină energie decât în mod obişnuit, din cauza debitelor scăzute ale Dunării, au declarat reprezentanţi ai Hidroelectrica. „Debitele Dunării sunt, în prezent, de aproximativ 4.000 de metri cubi pe secundă, ceea ce reprezintă 60% din media obişnuită pentru această perioadă. Procentual, scăderea debitului fluviului şi micşorarea producţiei de energie sunt direct proporţionale, astfel că, dacă debitul a scăzut cu 40%, şi producţia va scădea cu acelaşi procent“, au explicat sursele citate. Potrivit acestora, producţia de energie în hidrocentralele de pe apele interioare se încadrează în limitele normale. „Lacurile au un grad de umplere de aproape 70%, astfel că nu avem probleme cu producţia de electricitate“, au mai arătat reprezentanţii Hidroelectrica. Aceştia au mai spus că, dacă seceta se va prelungi, pot apărea probleme în ceea ce priveşte producţia de electricitate. „Am prevenit aceste probleme prin scăderea cantităţii de energie contractate clienţilor noştri, anticipând că această vară va fi una secetoasă“, au precizat sursele. La începutul acestui an, reprezentanţii companiei declarau că Hidroelectrica va livra, în 2007, o cantitate de energie mai mică cu aproximativ jumătate faţă de anul precedent, din cauza debitelor mici ale Dunării şi ale râurilor şi din cauza gradului scăzut de umplere a lacurilor. Totodată, prelungirea secetei poate afecta şi activitatea Nuclearelectrica. „Sigur că dacă temperaturile vor creşte foarte foarte mult este posibilă închiderea reactorului, dar trebuie spus că au fost şi situaţii în care se poate funcţiona chiar şi aproape de 40 de grade“, a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Teodor Chirica. Unitatea 1 de la Cernavoda a fost oprită în vara anului 2003 între 24 august şi 19 septembrie, din cauza secetei, întrucât nu mai exista suficientă apă pentru răcire. „Nu cred că reactorul se va opri din cauza temperaturii. Problema mare va fi dacă va scădea mult nivelul Dunării pentru că nu mai putem răci reactorul. Pe termen foarte scurt nu sunt probleme cu scăderea debitului, dar rămâne de văzut“, a punctat Chirica. Directorul general al Nuclearelectrica a mai afirmat că în luna iulie este programată racordarea la sistemul energetic naţional şi a celui de-al doilea reactor, care se află în prezent în teste. Potrivit datelor Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, resursele de apă din principalele lacuri de acumulare însumează 2.932,5 milioane de metri cubi, având un coeficient mediu de umplere de 77%, din care 82,4% în lacurile aflate în gospodărirea Administraţiei Naţionale „Apele Române“ şi 71,7% în lacurile administrate de Hidroelectrica. Astfel, potrivit estimărilor reprezentanţilor Ministerului Mediului, volumele de apă existente în prezent în lacurile de acumulare asigură alimentarea cu apă a populaţiei, cerinţele energetice şi pentru irigaţii, cel puţin pentru luna iunie. Cea mai puternică secetă din ultimii 50 de ani „Seceta care afectează România în acest an este cea mai puternică înregistrată în ţara noastră, chiar mai accentuată decât în anii â46 - â47“, a arătat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, în cadrul şedinţei extraordinare a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU), reunit la sediul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Potrivit unui comunicat al MMDD, Sandu a subliniat faptul că „pe termen lung, cantităţile de precipitaţii din lunile iunie şi iulie pot ajunge şi la 40 l/mp dar numai punctual, pe suprafeţe mici, iar acest fenomen nu va ameliora seceta“. Cu toate acestea, zona de nord şi centru a ţării nu va resimţi la aceeaşi intensitate acest fenomen. La rândul lor, reprezentanţii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) au informat că debitele cursurilor de ape sunt în mod evident în scădere. De asemenea, rezerva de umiditate din sol pentru lunile iulie şi august, în Câmpia Română, Moldova, Dobrogea şi Câmpia de Vest, va scădea dramatic.