Sectorul laptelui, în criză

▲ Sectorul produselor lactate şi măsurile de intervenţie existente în acest moment reprezintă motiv de dispută între ţările Uniunii Europene, o parte dintre acestea, între care şi România, semnalând, prin intermediul unei declaraţii comune, o serie de măsuri menite să-i scoată din criză pe lăptari ▲ Printre acestea se numără propunerea de creştere temporară atât a preţurilor de intervenţie, cât şi a subvenţiilor în cazul exporturilor de unt, lapte praf şi brânză, evitând totuşi orice formă de distorsiune a pieţelor în ţările în curs de dezvoltare ▲

România, alături de alte cincisprezece state comunitare, este semnatara unei declaraţii comune prin intermediul căreia este susţinută ideea unor „noi forme de reglementare la scară europeană“ a sectorului lactatelor, apreciind că acesta „nu depinde numai de regulile pieţei“.

Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria susţin ideea menţinerii instrumentelor de susţinere a preţurilor şi, în această privinţă, eliminarea regimului cotelor de producţie în sectorul lactatelor în Uniunea Europeană (UE) până în 2015. „Măsurile existente au ajutat pur şi simplu la prăbuşirea suplimentară a pieţelor, dar ele nu sunt suficiente pentru ameliorarea situaţiei căreia exploataţiile trebuie să îi facă faţă. Pentru a se evita dispariţia exploataţiilor pe scară largă, UE trebuie să ia noi măsuri solide şi concrete. Suntem favorabili propunerii de creştere a plafonului «minim» la 15.000 de euro pentru o perioadă de trei ani“, afirmă semnatarii declaraţiei.

Care sunt propunerile „Celor 16“

Totuşi, măsurile naţionale privilegiate de Comisia Europeană, aşa cum reiese din raportul acesteia, nu sunt la înălţimea dimensiunii europene a provocărilor. Ansamblul sectorului european al lactatelor se confruntă cu dificultăţi majore, care trebuie depăşite cu ajutorul măsurilor europene şi obligatorii, însoţite de mijloace bugetare comunitare necesare, susţin miniştrii Agriculturii din cele 16 state membre menţionate.

Aceştia cer Executivului UE, printre altele, să acţioneze fără întârziere pentru a propune o creştere temporară atât a preţurilor de intervenţie, cât şi a subvenţiilor în cazul exporturilor de unt, lapte praf şi brânză, evitând totuşi orice formă de distorsiune a pieţelor în ţările în curs de dezvoltare.

De asemenea, statele semnatare vor să fie sigure că renunţarea la stocurile de intervenţie în cazul untului şi al laptelui praf nu va avea loc decât odată ce preţurile vor fi crescut semnificativ, într-o manieră care să nu perturbe totuşi piaţa.

Miniştrii Agriculturii au mai solicitat Executivului european să examineze oportunitatea unui program european destinat modernizării şi adaptării sectorului lactatelor.

Ţările nordice se declară pentru liberalizarea agriculturii

În acelaşi document se subliniază că actuala criză din sectorul european al lactatelor nu afectează numai Uniunea Europeană, ci şi producătorii şi pieţele din întreaga lume. „În acest context, cerem Comisiei să elaboreze un raport asupra funcţionării pieţelor internaţionale a produselor lactate, ţinând cont mai ales de efectele politicilor publice şi de poziţiile dominante pe piaţă. (...) UE trebuie să acţioneze imediat. Nu ne putem permite încă o întârziere. Altfel, ne asumăm riscul major ca sectorul european al lactatelor, unul dintre pilonii agriculturii europene, să sufere pagube pe termen lung şi să privăm astfel numeroase zone rurale fragile de coloana lor vertebrală economică“, se mai arată în încheierea declaraţiei.

Totuşi, au existat şi câteva state, printre care Suedia, ce deţine Preşedinţia semestrială a UE, care nu s-au raliat apelului celor 16 state şi care sunt în mod tradiţional favorabile unei liberalizări a agriculturii europene.

„Nu vom reintroduce ceea ce tocmai am suprimat“, a spus comisarul european pentru Agricultură, daneza Mariann Fischer Boel, în cursul reuniunii Consiliului AGRI. De asemenea, reprezentanta CE s-a opus ferm unei propuneri franco-germane, ce prevedea îngheţarea creşterii programate a cotelor europene ale producţiei de lapte pentru anul viitor.

Ministrul german al Agriculturii, Ilse Aigner, s-a arătat dezamăgită, la finalul reuniunii Consiliului AGRI, apreciind că „această absenţă a spaţiului de manevră este de neînţeles“.

Cum s-a ajuns la această situaţie dramatică

La 22 iulie, Comisia Europeană propusese alocarea unor ajutoare extrem de limitate fermierilor afectaţi de scăderea preţului laptelui, refuzând, în pofida protestelor din Franţa şi Germania, să ia în calcul o scădere sau o îngheţare a producţiei de lapte. Preţurile record ale laptelui din 2007 au reprezentat un boom cauzat de mulţi factori, cum ar fi o nouă cerere de pe pieţele emergente sau evenimente neprevăzute.

Prin contrast, recesiunea economică a afectat vânzările în cazul brânzeturilor, un aliment relativ scump. A fost o lovitură pentru fermierii europeni, de vreme ce producţia de brânză consuma aproape jumătate din întreaga producţie europeană de lapte.

Producătorii europeni de lapte au ameninţat în dese rânduri cu proteste şi chiar greve pentru a denunţa în acest fel „eşecul“ Bruxellesului în a scoate sectorul laptelui din criză.

„Producătorii de lapte trebuie să se organizeze mai bine“

În mijlocul unei serioase crize a laptelui, preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, italianul Paolo De Castro (Italia nu se regăseşte printre ţările semnatare ale declaraţiei comune) a vorbit despre cauzele şi consecinţele acesteia, înaintând, totodată, şi posibile soluţii în acest sens. În ceea ce priveşte preţurile mici pe care le primesc fermierii, acesta a susţinut că „actuala criză economică şi financiară a creat probleme de cerere, iar actori importanţi, precum China, au dus la reducerea semnificativă a importurilor“.

„Acum trebuie să stimulăm consumul şi poate la sfârşitul acestui an sau în primăvara anului 2010 vom vedea semne pozitive pe piaţă. Preţul laptelui praf a crescut deja cu 20%. Anumite măsuri, precum introducerea laptelui în programul şcolar, au fost deja puse în practică. Toate deciziile referitoare la creşterea cererii şi a consumului sunt importante. Pentru a micşora riscul fluctuaţiei preţului, Uniunea Europeană ar trebui să introducă un sistem de asigurări, un fel de reţea de siguranţă pentru fermieri, plătită parţial de UE, parţial de statele membre, parţial de ei înşişi“, a declarat preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Paolo De Castro, citat de site-ul oficial al Parlamentului European.

În ceea ce priveşte preţurile scăzute plătite fermierilor, care nu se reflectă în preţuri mai mici în supermarket, oficialul european a susţinut că acest fenomen este posibil din cauza faptului că producătorii agricoli nu au putere pe piaţă. „Puterea este deţinută de marii distribuitori, de supermarketuri. Avem nevoie de un instrument nou care să-i ajute pe fermieri să se organizeze mai bine, dincolo de cooperative şi asociaţii de producători. Trebuie să intensificăm şi controalele, pentru reducerea speculei, dar nu aceasta este problema principală“, a mai susţinut De Castro.

Sprijin financiar pentru procesarea laptelui

Ministerul român al Agriculturii a alocat săptămâna trecută suma de 64,065 milioane de lei, reprezentând sprijin financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic pentru îmbunătăţirea calităţii laptelui de vacă destinat procesării. Suma reprezintă contravaloarea decontului depus de către APIA pentru trimestrul II al anului 2009, iar nivelul sprijinului acordat este de 0,3 lei/litru de lapte livrat spre procesare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.