Serbia, divizată de problema criminalilor de război

▲ Naţionaliştii sârbi sunt furioşi după arestarea lui Radovan Karadzic ▲ Extremiştii jură răzbunare pentru capturarea „eroului“ fugar ▲ Premierul Serbiei promite însă noi arestări ale unor criminali de război ▲

Prinderea lui Radovan Karadzic, bănuit de crime de război, reaprinde disputele naţionaliste din Serbia. În vreme ce reprezentanţii puterii şi cancelariile occidentale salută gestul Belgradului, alţi politicieni sunt revoltaţi de eveniment. Tensiunea este mărită de acuzaţii grave şi chiar de ameninţări cu moartea la adresa preşedintelui republicii.

Kostunica contestă TPI

Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga, unde Radovan Karadzic este pe cale de a fi transferat, „nu asigură dreptatea, ci nedreptatea“, a apreciat fostul premier naţionalist sârb Vojislav Kostunica. „Timpul a arătat că Tribunalul de la Haga nu este o instituţie ce asigură justiţia, ci o instituţie care asigură injustiţia“, a declarat Kostunica într-un interviu apărut în ediţia de ieri a cotidianului „Glas“. Aceasta este prima reacţie publică a lui Kostunica de la anunţarea, la 21 iulie, a arestării lui Radovan Karadzic, fost lider politic al sârbilor bosniaci. Kostunica, actualmente în opoziţie, a acuzat autorităţile de la Belgrad că „nu au curajul să pună la îndoială legitimitatea TPI“.

„Nu i se poate cere Serbiei să trimită sârbi la Haga, în contextul în care această instanţă i-a declarat nevinovaţi pe cei care au comis în mod clar crime de război împotriva sârbilor“, a subliniat Kostunica. Potrivit AFP, el a făcut aluzie în special la achitarea de către TPI a fostului prim-ministru kosovar Ramush Haradinaj, acuzat de purificare etnică în timpul războiului din Kosovo (1998-1999). Achitarea sa a suscitat un resentiment profund în întreaga Serbie.

Preşedintele, ameninţat cu moartea

Dincolo de aceste declaraţii politice, la Belgrad se înregistrează şi eveneimente mai grave. Preşedintele proeuropean Boris Tadici a primit mai multe ameninţări cu moartea prin intermediul poştei electronice, după arestarea lui Karadzici. „Eşti un om mort, Boris“, potrivit unuia dintre aceste mesaje electronice adresate Biroului de presă al Preşedinţiei. Un alt mesaj venit din Muntenegru îl avertizează pe preşedintele Tadici că „va fi pedepsit de Dumnezeu“ şi că „un blestem a fost aruncat asupra sa“. Un al treilea mesaj consideră că preşedintele sârb şi-a semnat „propria condamnare la moarte“, arestându-l pe Radovan Karadzici, precizând că „toţi trădătorii vor plăti“. În plus, un deputat din partea Partidului Radical Sârb (SRS, ultranaţionalist), Vjerica Radeta, declarase vineri la adresa preşedintelui Tadici că „trădarea niciodată nu este iertată în Serbia“.

„Discursurile pline de ură şi comportamentele violente nu pot fi tolerate nici în Parlament, nici pe stradă“, a reacţionat preşedintele sârb într-un comunicat.

Proeuropenii se bucură

În ciuda tulburărilor extremiste, autorităţile de la Belgrad nu-şi ascund euforia după succesul obţinut. „Arestarea fostului lider al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic a demonstrat dorinţa Belgradului de a-şi recunoaşte obligaţiile internaţionale, iar noi arestări ar putea urma“, a declarat duminică premierul sârb Mirko Cvetkovic. „Arestarea lui Karadzic a fost, într-un fel, dovada că suntem dornici să cooperăm cu justiţia internaţională, şi noi credem că această cooperare va fi esenţială pentru ţara noastră“, a declarat Cvetkovic pentru presă, înaintea reuniunii anuale a şefilor de guvern din Europa de Sud-Est. „Karadzic era numărul unu, deci dacă numărul unu este o dovadă pentru a ne demonstra disponibilitatea, nu există nici un motiv să nu acţionăm la fel şi în cazul numărului doi sau al numărului şapte“, a explicat el.

Comandantul militar al lui Karadzic, generalul Ratko Mladic, dar şi alţi fugari, se află încă în libertate. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a salutat în această săptămână arestarea lui Karadzic, apreciind că este un semn al faptului că Serbia doreşte cu adevărat să se alăture Celor 27, cu toate că unele state membre aşteaptă arestarea şi a altor fugari urmăriţi pentru crime de război, pentru a fi convinse că Serbia merită să se alăture blocului european.