Sesiune solemnă la Academia Română dedicată Marii Uniri

Academia Română a organizat vineri, 28 noiembrie, o Sesiune solemnă dedicată Marii Uniri din 1918, de la care se împlinesc luni, 1 decembrie, 96 de ani. Evenimentul care a avut loc în Aula Mare a Academiei Române a reunit academicieni, oameni de cultură din toate regiunile istorice ale României, care au prezentat comunicări despre implicarea Bisericii, a poporului şi a intelectualităţii în unificarea românilor într-un singur stat unitar şi suveran. În deschidere, academicianul Ionel-Valentin Vlad a rostit cuvântul de deschidere intitulat „Academia Română - for promotor şi luptător pentru unitate naţională“. Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Sesiunea solemnă a Academiei Române, intitulat „Biserica a sprijinit Marea Unire“, a fost citit de părintele Florin Şerbănescu, consilier patriarhal de la Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române. Comunicări despre Marea Unire au prezentat: Episcopul Mihai Frăţilă, eparh al Eparhiei Greco-Catolice din Bucureşti; acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei; acad. Dan Berindei, preşedintele de onoare al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş- Bolyai“ din Cluj-Napoca; prof. dr. Dumitru Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române; prof. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române; prof. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA; prof. dr. Valer Daniel Breaz, rectorul Universităţii „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia; prof. univ. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş“ din Arad. „Apărută la capătul unor îndelungate şi constante eforturi, pe terenul pregătit de Unirea Principatelor Române şi de reformele care i-au urmat, de Asociaţiunea transilvană pentru cultura şi literatura poporului român, Academia Română a fost încă de la început, atât prin componenţă, cât şi prin obiectivele sale, depozitarea culturală a nestinsului dor secular de unire a tuturor românilor. În cadrul ei, toate ţinuturile aveau solii lor, fiind reprezentate deopotrivă atât principatele de curând unite, cât şi Ardealul, Banatul, Bucovina şi Basarabia, şi aromânii. În 1893, la conducerea Academiei Române a fost ales ca preşedinte un reprezentant al Transilvaniei care în acelaşi timp era şi preşedinte al ASTREI, George Bariţiu. Iosif Vulcan scria în paginile revistei «Familia»: «Un ardelean preşedintele Academiei Române la Bucureşti, iată marele eveniment al cărui glorie se revarsă asupra tuturor românilor de dincoace, un eveniment şi mai important pentru consideraţiunea că el ne indică identitatea culturală a neamului românesc»“, a spus preşedintele Academiei Române în cuvântul de deschidere. (M. Nedelcu)