Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Sesiune științifică comemorativă la Academia Română

Sesiune științifică comemorativă la Academia Română

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Arhid. Alexandru Briciu - 01 Feb 2018

Secția de științe istorice și arheologie și Secția de arte, arhitectură și audiovizual ale Academiei Române au organizat ieri, 31 ianuarie, sesiunea științifică „600 de ani de la moartea domnitorului Țării Românești Mircea cel Bătrân. 1418-2018”. În cadrul sesiunii au fost lansate medalii comemorative și o emisiune de mărci poștale.

Cuvântul de deschidere a conferinței știin­țifice a fost rostit de acad. Cristian Hera, președintele Academiei Române. Acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual, a sus­ținut prelegerea intitulată „Mare voievod, herțeg, despot: ctitorul de țară Mircea I”. Vicepreșe­dintele Academiei Române, Victor Spinei, a vorbit despre „Țările Române și lumea stepelor euroasiatice la cumpăna secolelor 14-15”. Comunicarea „Mircea cel Bătrân și Transilvania” a fost prezentată de acad. Ioan Aurel-Pop. Prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, a vorbit despre „Mărturii arheologice și numismatice în estul Țării Româ­nești în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân”.

În partea a doua a sesiunii, prof. univ. dr. Ionel Cândea a lansat medaliile „Brăila - 650 de ani de atestare documentară” - în contextul jubileului municipiului (20 ianuarie 1368 - 20 ianuarie 2018), și „România - Centenarul Marii Uniri/1918-2018”. În continuare, acad. Răzvan Theodorescu a anunțat emisiunea de mărci poștale „Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte”. Un timbru cu valoare nominală de 8 lei ilustrează statuia lui Mircea cel Bătrân din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române, sculptată de Paul Vasilescu (1936-2012). Colița dantelată a emisiunii de mărci poștale are valoarea nominală de 16 lei și reproduce fresca tabloului votiv din Biserica „Înălțarea Domnului” a vechiului Schit Brădetu (jud. Argeș), ctitoria lui Mircea cel Bătrân, în care voievodul apare pictat alături de soția sa, doamna Mara. Cu acest prilej, Cristina Popescu, director general Romfilatelia, a transmis mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, pentru binecuvântarea de a reproduce imaginea votivă din biserica aflată în patrimoniul eparhiei.

„O piatră de temelie la edificarea statului românesc”

„Sesiunea dedicată de Academia Română împlinirii a 600 de ani de la mutarea în veșnicie a domnitorului Mircea cel Bătrân al Țării Românești reprezintă un reper important în conștiința noastră istorică în ceea ce privește retrospectiva edificiului statal românesc care s-a consolidat timp de veacuri. Domnia lui Mircea cel Bătrân de la cumpăna secolelor 14-15 are o valoare simbolică deosebită și rămâne o piatră de temelie la edificarea statului românesc. Țara Românească a avut în vremea lui o întindere considerabilă și o pondere extraordinară în spațiul sud-est european. Impor­tan­ța domniei lui a fost pusă în evidență prin aceste deosebite comunicări susținute la Academia Română.

În ceea ce privește arta bisericească drept efigie a spiri­tualității și culturii româ­nești, aceasta a fost marcată atât de pregnant de Mănăstirea Cozia, cu un plan de biserică treflat care a făcut epocă și a fost foarte răspândit în toată perioada medievală și până astăzi, la Catedrala Mântuirii Neamului. A fost un folos general pentru toți partici­panții la acest simpozion cu o semnificație deosebită, întrucât epoca lui Mircea a reprezentat o previziune a marilor împliniri românești de mai târziu: unirea lui Mihai Viteazul, unirea de bază din 1859 și Marea Unire din 1918”, ne-a declarat părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură și patrimoniu religios al Admi­nis­trației Patriarhale.