Sirienii şi afganii, în topul solicitanţilor de azil în UE

În 2020, sirienii au rămas grupul cel mai mare de solicitanți de azil în UE (15,2%), în timp ce afganii au reprezentat 10,6% din totalul solicitanților noi de azil. Odată cu schimbarea regimului de la Kabul, numărul afganilor care se vor îndrepta spre Europa va creşte considerabil în zilele şi lunile următoare. 

Mass-media din întreaga lume a difuzat imagini cu afgani disperaţi să-şi părăsească ţara de frica noului regim instaurat la Kabul. Declaraţia unui bărbat care a încercat să urce într-unul dintre avioanele statelor occidentale a dezvăluit, pentru France Presse, perspectiva neagră a ceea ce va urma pentru cetăţenii Afganistanului care au militat pentru drepturile omului sau care au colaborat cu misiunile străine: „Talibanii şi americanii trăgeau asupra oamenilor, dar, cu toate acestea, oamenii continuau să înainteze pentru că ştiau că în afară (aeroportului) îi aştepta o situaţie mai rea ca moartea”. Se aşteaptă, astfel, la un aflux foarte mare de solicitanţi de azil în statele Uniunii Europene. 

Pe fondul dramei umanitare din Afganistan, lideri ai statelor membre UE au declarat că îşi doresc o „primire controlată” a refugiaţilor, prioritate având, potrivit comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson, cei care „fac obiectul unei ameninţări imediate”. La rândul său, preşedintele turc, Tayyip Erdogan, a cerut ţărilor europene să îşi asume responsabilitatea pentru migranţii care vin din Afganistan, avertizând că „Turcia nu va deveni unitatea de stocare a migranţilor Europei”. 

În 2020, pe fondul pandemiei, în UE au fost înregistrate 471.300 cereri de azil, cu 32,6% mai puțin decât în 2019. Germania a rămas principala țară de destinație și în 2020, înregistrând 24,6% din totalul cererilor noi de azil (102.500), urmată de Spania (20,7%), Franța (19,6%), Grecia (9,1%) și Italia (5,1%). Datele prezentate de Biroul de comunicare al Parlamentului European arată că anul trecut, din totalul de solicitanţi de azil, sirienii au fost cei mai mulţi (15,2%), urmaţi de afgani (10,6%), venezueleni (7,3%) și columbieni (7%).

Mai mult de trei sferturi (78,7%) dintre solicitanții noi de azil în UE în 2020 aveau vârste sub 35 de ani, iar 13.600 de cereri au venit de la minori neînsoțiți. În întreaga lume, numărul persoanelor care fug din calea persecuției (din motive de rasă, religie, naționalitate, politică sau apartenență la un anumit grup social), din calea conflictelor și a violenței a ajuns la 80 de milioane, iar copiii reprezintă aproximativ 42% din numărul refugiaților la nivel mondial.

În prezent, cetățenii din țările terțe trebuie să solicite protecție în prima țară din UE în care intră. Atunci când depun cererea, aceştia devin solicitanți de azil şi primesc statutul de refugiat sau o altă formă de protecție internațională numai după ce autoritățile naționale adoptă o decizie pozitivă în ceea ce îi privește. (O. N.)