Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Soluţii pentru criza lemnului de foc
Începând de anul viitor, criza lemnului de foc pentru populaţie se va diminua, încercându-se în acelaşi timp găsirea unei alte forme de încălzire, aşa cum se întâmplă în alte ţări, a declarat, săptămâna trecută, secretarul de stat pentru păduri la Ministerul Apelor şi Pădurilor, Istrate Şteţco. „Cred că putem să dăm certificate verzi sau să subvenţionăm căldura distribuită populaţiei, nu să dăm certificate verzi pentru electricitate”, a afirmat oficialul.
În localitatea Zizin, de lângă Braşov, a fost organizat, săptămâna trecută, târgul forestier în aer liber „Forest România”, singurul de acest fel din țară, la deschiderea căruia au participat factori de decizie guvernamentali, dar şi reprezentanţi ai forestierilor. Cu acest prilej, secretarul de stat pentru păduri la Ministerul Apelor şi Pădurilor, Istrate Şteţco, a explicat criza lemnului de foc pentru populaţie prin tăierile insuficiente de păduri. „Resursa de lemn de foc pentru 2017 s-a vândut în anul 2016, de aceea suntem într-o criză de resurse. Vom încerca să punem pe piaţă o cantitate de material lemnos şi anul acesta, dar începând de anul viitor cantitatea va fi mai mare. Eu estimez că începând cu 2018 criza de lemn de foc se va diminua şi va trebui să găsim o soluţie pe termen lung pentru o altă formă de încălzire a populaţiei, nu doar cu lemn de foc, ci, aşa cum fac ţările civilizate, cu încălzire centrală pe biomasă. Şi cred că putem să dăm certificate verzi sau să subvenţionăm căldura distribuită populaţiei, nu să dăm certificate verzi pentru electricitate”, a afirmat Şteţco, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat a susţinut că în ultima perioadă s-au tăiat legal circa 17-18 milioane metri cubi de lemn, din care 3 milioane de metri cubi au rămas pentru industrie. „De aici pleacă toată această criză. Este o resursă limitată, posibilitatea pădurilor este la 22 milioane metri cubi şi se recoltează doar 18 milioane de metri cubi. Suntem într-o analiză, să vedem de ce. Agenţii ar dori să ia cât mai mult şi să se dezvolte, populaţia doreşte să-şi încălzească locuinţa, cei din sectorul mobilă vor să facă mobilă bazându-se pe aceeaşi resursă şi sigur că nu ajunge. Tocmai din această cauză am modificat legislaţia, am obligat Regia Naţională a Pădurilor şi UAT-urile să scoată lucrările de îngrijire şi arboretul, curăţări accidentale până la 3 hectare compacte şi cele dispersate şi lemnul de foc rezultat să fie pus la dispoziţia populaţiei pentru a rezolva această criză. Sigur, nu se va rezolva în totalitate, pentru că nu avem resurse”, a explicat oficialul.
El a adăugat că faţă de anul trecut, când la dispoziţia populaţiei a fost o cantitate de 400.000 metri cubi de lemn de foc, în 2017, cantitatea a ajuns la 4 milioane de metri cubi. Conform Institutului Naţional de Statistică, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc pe bază de biomasă.
Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel, a declarat, cu aceeaşi ocazie, că pădurea are nevoie de exploatare, pentru că astfel se asigură perpetuarea acesteia. „Vreau să vă asigur că pădurea are mare nevoie de intervenţia omului. Exploatările forestiere nu sunt doar un act agresiv asupra pădurii, aşa cum se prezintă aproape în toată mass-media, exploatările forestiere sunt un act de cultură. Prin asta pădurea este îngrijită, este un produs biologic al naturii, ca şi celelalte produse care se recoltează în fiecare toamnă - porumb, cartofi”, a afirmat Ţucunel.
El a menţionat că în sectorul forestier lucrează peste 100.000 de oameni şi sunt aproximativ 12.000 de societăţi comerciale, care împreună realizează o cifră de afaceri de 20 miliarde de euro anual.