Soluţiile pentru combaterea secetei sunt asocierea şi apelarea la irigaţii

▲ „În Iaşi există două organizaţii ale utilizatorilor de apă, care administrează o suprafaţă de 3.100 de hectare. Însă, acestea au încheiat contracte pentru o suprafaţă de 1.554 de hectare, din care sunt irigate efectiv 320 de hectare“, a declarat Neculai Olariu, directorul adjunct al DADR Iaşi ▲ Cea mai sigură şi mai eficientă soluţie pentru ca micii producători să scape de efectele secetei ar fi să se grupeze într-o asociaţie cu statut juridic, ca apoi să poată încheia contracte pentru irigarea terenurilor ▲ Specialiştii Direcţiei Agricole au recomandat fermierilor din Iaşi ca, acolo unde se poate, să inunde păşunile, pentru a avea animalele unde să pască ▲

De la un an la altul, culturile agricole sunt tot mai afectate de secetă, iar prognozele pentru anii următori nu sunt deloc încurajatoare.

Temperaturile vor continua să crească de la un an la altul, fenomenele de secetă fiind tot mai frecvent întâlnite, combinate cu furtuni puternice, provocate de temperaturile ridicate.

Numai anul acesta, culturile agricole de toamnă au fost afectate în proporţie de 60%, iar cele de primăvară în proporţii şi mai mari. Singura soluţie eficientă pentru combaterea secetei sunt sistemele de irigaţii, care, însă, lipsesc.

achiziţionarea de sisteme noi, conduce la cheltuieli suplimentare destul de costisitoare. Deşi înainte de 1989 existau sisteme de irigaţii, în prezent, acestea au fost distruse ori furate în totalitate. În prezent, în Iaşi sunt irigate 320 de hectare, chiar dacă au fost încheiate contracte pentru o suprafaţă de 1.554 de hectare. „În Iaşi există două organizaţii a utilizatorilor de apă care administrează o suprafaţă de 3.100 de hectare. Însă, acestea au încheiat contracte pentru o suprafaţă de 1.554 de hectare, din care sunt irigate efectiv 320 de hectare. Urmează ca în perioada următoare să fie irigate şi restul, de până la 1.554“, a declarat directorul adjunct al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Iaşi (DADR), Neculai Olariu.

Însă, hectarele care sunt, în prezent, irigate aparţin unor proprietari grupaţi în asociaţii, nu persoanelor fizice. Problemele cele mai mari din cauza secetei, însă, le au micii producători care lucrează terenul în regim propriu, fără să fie grupaţi în asociaţii. Aceştia nici nu au banii necesari pentru achiziţionarea de echipamente pentru irigaţii şi nici nu ştiu care este procedura pentru a putea beneficia de sprijinul statului pentru a-şi uda culturile.

Ce ar trebui să facă micii producători

Cea mai sigură şi eficientă soluţie pentru ca micii producători să scape de efectele secetei ar fi să se grupeze într-o asociaţie cu statut juridic, ca apoi să poată încheia contracte pentru irigarea terenurilor. Aceasta nu înseamnă neapărat că lucrează terenul împreună, ci că s-au constituit într-un organism juridic, ce poate încheia contracte de furnizare a apei cu Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). ANIF este obligată să pună la dispoziţie gratuit infrastructura pentru transportul apei, respectiv canalele de irigaţii. După ce s-au constituit într-o asociaţie şi au căpătat statut juridic, pot beneficia şi de subvenţie de la stat pentru energia electrică folosită pentru irigaţii, în cazul în care se folosesc motopompe. În plus, avantajul unei asociaţii este şi faptul că toate culturile de pe tarla vor fi udate uniform, sub supravegherea unor specialişti.

Cea mai eficientă instalaţie de irigat, cea de tip Valmont

Tehnica irigaţiilor a evoluat din ce în ce mai mult în ultima perioadă, fermierii având posibilitatea să cumpere cele mai eficiente instalaţii care să îi scape de efectele secetei. Printre instalaţiile întâlnite în Moldova se numără cele pe sistem de „aripi de ploaie“, adică aspersoare care stropesc în jurul unui punct fix, apoi instalaţiile de tip tambur, adică o rolă uriaşă cu furtun, ce este plimbată pe terenul agricol, şi instalaţiile de tip Valmont, adică un sistem de ţevi pe roţi, ce udă culturile pe o lungime de până la 800 de metri, în funcţie de lungimea instalaţiei. „Avantajul acestui tip de instalaţie este că, pe lângă faptul că se irigă o suprafaţă mare, se formează şi un microclimat pentru plantele din jur, la fel ca cel creat de ploaie. Acesta poate iriga până la 30 de hectare pe zi“, a spus directorul Olariu.

Totuşi, ieşenii folosesc şi sistemele clasice, precum irigarea prin brazdă, acolo unde se poate. Adică, apa este dirijată pe rândurile de cultură, însă, în acest caz se foloseşte foarte multă apă, şi de multe ori nu eficient.

Inundarea păşunilor

Specialiştii Direcţiei Agricole au recomandat fermierilor din Iaşi ca acolo unde se poate, să inunde păşunile pentru a avea animalele unde să pască. „Am vorbit cu primarii ca, acolo unde este posibil, să deverse apa din cursuri sau din canalele pentru irigaţii pe păşuni, pentru a mai creşte ceva iarbă. La Golăeşti au început deja demersurile pentru a se face acest tip de irigaţie“, a mai adăugat Neculai Olariu.

Ceea ce a scăpat de secetă, a fost distrus de grindină

Iaşul nu se poate considera anul acesta un judeţ norocos. Nu mai puţin de 18.600 de hectare de culturi de toamnă au fost afectate de secetă, iar ce a mai scăpat de secetă a fost afectat în bună parte de grindina de sâmbăta trecută. Deocamdată, nu există o situaţie exactă cu pagubele făcute de furtuna şi grindina de sâmbătă, autorităţile fiind încă la stadiul de evaluare. Totuşi, cel mai grav au fost afectate satele Andrieşeni, Plugari, Şipote şi Trifeşti. „La Şipote a bătut piatra cât oul de porumbel, făcându-se un adevărat covor de gheaţă“, ne-a declarat prefectul Iaşului, Nicuşor Păduraru. Totodată, furtuna de sâmbătă a lăsat fără curent electric nu mai puţin de 14 localităţi, reprezentanţii E.ON lucrând încă pentru remedierea situaţiei. Totuşi, chiar dacă a plouat sâmbătă, cantitatea de apă nu este nici pe departe satisfăcătoare pentru deficitul de apă din sol. De asemenea, situaţia este critică în anumite comune, unde, un foarte număr de fântâni au secat. Dintr-un total de 28 de mii de fântâni, 12.300 au un nivel scăzut de apă, iar 3.200 au secat în totalitate. Cel mai afectat este sudul judeţului, unde, din 5 mii de fântâni, jumătate au un nivel foarte scăzut de apă, iar aproape 1.500 au secat în totalitate.

Potrivit prefectului Nicuşor Păduraru, în zonele cele mai afectate, unde animalele nu mai au ce să bea, apa va fi adusă cu cisternele, din alte zone.

▲ Dublarea subvenţiilor pentru irigaţii

Dublarea subvenţiei pentru fermierii care îşi irigă culturile este una dintre soluţiile găsite de Guvern pentru diminuarea efectelor produse de seceta care s-a abătut asupra României. La finalul reuniunii Comitetului Naţional pentru situaţii de Urgenţă, din 15 mai, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat că s-a decis acordarea unei subvenţii de 700 de lei la hectar pentru irigaţii, ceea ce înseamnă 70% din totalul costurilor pentru a iriga un hectar.

Premierul a anunţat că se va furniza energie ieftină de pe partea de hidro şi că se va mări termenul de prelungire a contractelor anuale de irigaţii până la 31 iunie. „În lacurile de acumulare, rezervele variază între 71% şi 82%, deci nu suntem într-o situaţie critică, dar trebuie luate măsuri de prevenire“, a spus Tăriceanu. Seceta din ultimele săptămâni a afectat tot sudul ţării, dar şi o parte din Moldova. 10% din culturile agricole însămânţate în toamnă sunt deja compromise, iar specialiştii mai spun că în unele zone, apa potabilă ar putea fi raţionalizată. Totuşi premierul i-a asigurat pe consumatorii casnici şi industriali că nu vor exista probleme cu furnizarea apei potabile.

În schimb, Tăriceanu atrage atenţia că efectele secetei s-ar putea simţi în buzunarele românilor. Tăriceanu i-a cerut ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, să stopeze exportul de energie electrică de la Hidroelectrica. Judeţele Olt, Iaşi, Caraş-Severin, Dolj şi Giurgiu se află pe lista judeţelor care vor fi declarate zone calamitate. În toată ţara, din cele peste 2 milioane şi jumătate de hectare de culturi însămânţate în toamnă, peste 210.000 de hectare sunt afectate de lipsa apei din sol. Ţăranii se tem că în curând, şi culturile de primăvară vor fi compromise. Nici în centrul ţării nu a mai plouat în ultimul timp, iar pământul s-a crăpat. „Acolo unde se poate iriga, să se exploateze orice posibilitate pentru culturile de primăvară, în aşa fel încât buruienile să nu mai consume apa, care şi aşa mai e puţină, să se facă lucrări cât mai puţine“, a declarat Marian Verzea, directorul Institutului de Cercetare Fundulea. Specialiştii spun că în judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt, apa potabilă ar putea fi raţionalizată între orele 22 şi 5.